22.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 441/8

Concluziile Consiliului

din 6 noiembrie 2017

privind identificatorul european de legislație

(2017/C 441/05)

I.   INTRODUCERE

1.

Articolul 67 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene prevede constituirea unui spațiu de libertate, securitate și justiție, cu respectarea drepturilor fundamentale și a diferitelor sisteme de drept și tradiții juridice ale statelor membre.

2.

Un spațiu european de libertate, securitate și justiție în cadrul căruia se poate desfășura cooperarea judiciară presupune nu numai cunoașterea dreptului european, ci și cunoașterea reciprocă a sistemelor juridice ale altor state membre, inclusiv legislația națională.

II.   IDENTIFICATORUL EUROPEAN DE LEGISLAȚIE

3.

Obiectivul identificatorului european de legislație (ELI) este de a facilita accesul la informațiile juridice publicate prin intermediul sistemelor naționale, europene și mondiale de informații juridice, precum și de a facilita schimbul de astfel de informații și interconectarea lor.

4.

ELI este folosit pentru a crea un sistem mai deschis, mai direct și mai transparent de acces la legislație pentru cetățeni, întreprinderi și administrație la nivelul UE și dincolo de acesta.

5.

Implementarea identificatorului ELI și a metadatelor structurate pentru a face trimiteri la legislație și a o clasifica garantează un acces mai ușor la informații juridice și facilitează schimbul de astfel de informații și reutilizarea lor. Un exemplu: ELI este folosit pentru a raționaliza procesul prin care măsurile naționale de transpunere sunt notificate Comisiei, precum și publicarea acestora de către Oficiul pentru Publicații pe site-ul EUR-Lex.

6.

În special, sistemul ELI:

(a)

promovează interoperabilitatea între sistemele juridice, facilitând astfel cooperarea în domeniul juridic între administrațiile naționale și contribuind la crearea spațiului de libertate, securitate și justiție al Uniunii Europene;

(b)

acționează ca un stimulent pentru transparență și deschidere, consolidând legitimitatea și răspunderea statelor membre care îl folosesc;

(c)

le permite utilizatorilor să compună manual identificatori uniformi de resurse (URI) ai ELI, oferindu-le o modalitate mai rapidă și mai ușoară de a accesa actele legislative pe care le caută;

(d)

sporește eficacitatea căutării în legislația din diferite sisteme juridice pentru cetățeni și pentru profesioniștii din domeniul juridic;

(e)

îmbunătățește eficacitatea fluxurilor de publicare a informațiilor juridice, ducând astfel la un nivel ridicat al calității și al fiabilității legislației, precum și la reducerea costurilor;

(f)

permite reutilizarea inteligentă a datelor juridice și creează posibilități de dezvoltare a unor noi servicii de către sectorul privat, contribuind astfel la dezvoltarea pieței unice digitale.

7.

Consiliul a adoptat următoarele concluzii.

III.   NECESITĂȚI

8.

Portalurile care conțin jurnalele oficiale și gazetele juridice naționale și europene oferă acces la informații despre legislație și despre alte publicații oficiale.

9.

Cunoștințele despre conținutul și aplicarea dreptului Uniunii Europene pot fi dobândite din surse juridice ale UE și din surse naționale, mai ales din legislația națională de punere în aplicare a dreptului Uniunii Europene.

10.

Cooperarea în cadrul Uniunii Europene a accentuat nevoia ca informațiile juridice provenite de la autoritățile regionale și naționale să fie identificate și împărtășite la nivel european. Această nevoie este parțial satisfăcută prin punerea la dispoziție în format digital a informațiilor juridice și prin utilizarea extinsă a internetului. Cu toate acestea, schimbul de informații juridice în format electronic este obstrucționat din cauza diferențelor existente între diversele sisteme juridice naționale, precum și a diferențelor dintre sistemele tehnice utilizate pentru stocarea legislației și pentru redarea acesteia pe site-urile naționale. Aceste diferențe afectează interoperabilitatea dintre sistemele de informații ale instituțiilor naționale și europene, în pofida disponibilității tot mai mari a documentelor în format electronic.

11.

Utilizarea identificatorului european de legislație (ELI), pe baza principiului adoptării voluntare și treptate, contribuie la depășirea acestor probleme. Optând pentru utilizarea identificatorilor unici, pentru atribuirea unor metadate structurate legislației naționale publicate în jurnalele oficiale și în gazetele juridice și pentru publicarea metadatelor în format reutilizabil, statele membre pot permite o căutare și un schimb de informații eficace, ușor de utilizat și mai rapide, precum și mecanisme eficiente de căutare pentru legiuitori, judecători, profesioniști din domeniul juridic și cetățeni.

IV.   SOLUȚII

12.

Fiecare stat membru ar trebui să își gestioneze în continuare propriile jurnale oficiale și gazete juridice naționale după cum consideră că este adecvat.

13.

Totuși, se consideră că un sistem comun de identificare a legislației și structurarea metadatelor asociate constituie un instrument util de facilitare a dezvoltării viitoare a unor legislații naționale interconectate și de sprijinire a profesioniștilor din domeniul juridic și a cetățenilor la utilizarea acestor sisteme de informații juridice.

14.

ELI garantează accesul public eficient din punct de vedere al costurilor la acte legislative fiabile și actualizate și face obiectul unei introduceri voluntare și treptate. În acest scop:

(a)

ELI creează un identificator unic pentru legislație, care poate fi citit atât de oameni, cât și de calculatoare, și care este compatibil cu standardele tehnologice existente („pilonul 1 al ELI”);

(b)

ELI propune un set de elemente de metadate pentru a descrie legislația în conformitate cu o ontologie de referință („pilonul 2 al ELI”);

(c)

ELI permite un schimb de date mai mare și mai rapid: atunci când aceste metadate sunt integrate pe paginile web respective ale jurnalelor oficiale și ale gazetelor juridice sau ale sistemelor de informații juridice, se poate face un schimb automat și eficient de informații datorită beneficiilor aduse de arhitectura emergentă a web-ului semantic, care permite ca informațiile să fie procesate în mod direct de calculatoare și de oameni deopotrivă („pilonul 3 al ELI”).

15.

ELI oferă statelor membre și Uniunii Europene o modalitate flexibilă, capabilă să genereze documentație în mod automat, consecventă și unică de a face trimiteri la legislația din diferite sisteme juridice. URI-urile ELI reprezintă o modalitate stabilă de identificare a oricărui act legislativ în întreaga Uniune Europeană, ținând seama în același timp de elementele specifice ale sistemelor juridice naționale (1).

16.

ELI ține seama nu numai de complexitatea și de specificul sistemelor legislative regionale, naționale și europene, ci și de modificările intervenite în resursele juridice (de exemplu, acte consolidate, acte abrogate etc.). Sistemul este conceput pentru a se suprapune perfect sistemelor existente care utilizează date structurate și poate fi dezvoltat de oricare editor de legislație națională la nivel european și dincolo de acesta, în propriul ritm.

17.

Pe lângă statele membre, țările candidate, statele părți la Convenția de la Lugano (2) și alte state sunt încurajate să utilizeze sistemul ELI.

V.   SITUAȚIA ACTUALĂ

18.

În urma Concluziilor Consiliului din 26 octombrie 2012, au fost puse în practică următoarele recomandări:

(a)

Sistemul ELI a fost implementat în mai multe sisteme de publicare a legislației naționale (pilonul 1 și/sau pilonul 2 și/sau pilonul 3). Lista editorilor de legislație națională care utilizează ELI este cuprinsă în registrul ELI: http://eurlex.europa.eu/eli;

(b)

ELI a fost aplicat legislației Uniunii Europene care se găsește în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și pe portalul EUR-Lex administrat de Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene;

(c)

Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, acționând în conformitate cu Decizia 2009/496/CE (3), a integrat ELI pe portalul EUR-Lex;

(d)

Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene găzduiește și administrează pe portalul său EUR-Lex un registru al coordonatorilor naționali pentru ELI, informații despre formatul și utilizarea ELI în țările participante, precum și alte documente utile.

VI.   CONCLUZIE

19.

Consiliul salută inițiativa unui grup de state membre de a implementa ELI în mod voluntar la nivel național.

20.

Grupul operativ pentru identificatorul european de legislație (ELI TF), este organul creat de Grupul de lucru pentru e-legislație (e-legislație) al Consiliului Uniunii Europene pentru a defini specificațiile legate de ELI și pentru a asigura evoluția și întreținerea lor pe viitor într-un cadru structurat:

(a)

ELI TF redactează specificații care alcătuiesc împreună standardul ELI; acestea pot fi accesate pe site-ul Oficiului pentru Publicații al Uniunii Europene:

http://publications.europa.eu/mdr/eli/;

(b)

ELI TF definește un set de procese pentru modificarea și întreținerea specificațiilor ELI care prevăd implicarea părților interesate în ELI, asigurând că evoluțiile sunt compatibile cu versiunea anterioară, pentru a garanta că implementările existente nu sunt afectate;

(c)

ELI TF redactează mai multe ghiduri de bune practici și elaborează o serie de resurse, accesibile din registrul ELI:

http://eurlex.europa.eu/eli;

(d)

Obiectivul ELI TF este de a-i ajuta pe editorii de legislație guvernamentală care doresc să adopte ELI, împărtășindu-le cunoștințe și expertiză;

(e)

ELI TF este alcătuit din țările europene care au implementat ELI.

21.

Grupul de experți pentru ELI al Grupului de lucru pentru e-legislație (e-legislație) ar trebui să dea un impuls acestei inițiative

(a)

permițând statelor membre să își împărtășească experiențele și bunele practici în legătură cu implementarea ELI;

(b)

informând statele membre despre lucrările ELI TF;

(c)

raportând Grupului de lucru pentru e-legislație preocupările și nevoile statelor membre în ceea ce privește ELI;

(d)

comunicând conținutul reuniunilor Grupului de lucru pentru e-legislație.

22.

Consiliul ia act de faptul că fiecare pilon al ELI (de ex.: identificatorii unici, ontologia și metadatele) face obiectul unei introduceri voluntare, treptate și opționale.

23.

Pilonii ELI pot fi implementați în mod independent unul față de celălalt, însă toate avantajele ELI vor reieși din combinarea acestora. Consiliul invită statele membre care decid să introducă ELI în mod voluntar:

(a)

să aplice ELI pentru actele legislative naționale care se găsesc în jurnalele oficiale, în gazetele juridice sau în sistemele de informații juridice naționale administrate de statele membre;

(b)

prin modalitatea pe care o consideră cea mai fezabilă, atunci când publică acte legislative naționale în jurnalele oficiale sau în gazetele juridice naționale, ori când le pun la dispoziție în sistemele lor de informații juridice:

(i)

să atribuie un identificator unic fiecărui act legislativ, pe baza unui șablon care utilizează câteva sau toate componentele cuprinse în specificații;

(ii)

să includă unele dintre metadate și o parte a ontologiei cuprinse la punctul 3 din anexă: situri de referință privind ELI;

(iii)

să serializeze respectivele metadate pe paginile web ale jurnalelor oficiale și gazetelor juridice;

(c)

să numească un coordonator național pentru ELI;

(d)

să împărtășească și să disemineze informații despre ELI;

(e)

să poarte discuții în fiecare an în cadrul grupului de lucru al Consiliului în legătură cu progresele înregistrate în introducerea ELI și a metadatelor pentru legislația națională.

(1)  Identificatorul european de jurisprudență (ECLI), aplicabil în mod voluntar, oferă un sistem european de identificare a jurisprudenței. ELI identifică texte legislative care au caracteristici diferite și mai complexe, cele două sisteme fiind complementare. Consiliul a solicitat, prin intermediul unor concluzii (JO C 127, 29.4.2011, p. 1), introducerea identificatorului european de jurisprudență și a unui set minim de metadate uniforme pentru jurisprudență.

(2)  Islanda, Norvegia și Elveția.

(3)  JO L 168, 30.6.2009, p. 41.

ANEXĂ

Principalele elemente de informații și referințe

1.   Implementarea la nivel național

1.1.   Coordonatorul național pentru ELI

1.

Fiecare țară care utilizează ELI trebuie să numească un singur coordonator național pentru ELI.

2.

Coordonatorul național pentru ELI răspunde de:

(a)

raportarea în legătură cu stadiul implementării ELI;

(b)

punerea la dispoziție a informațiilor și raportarea cu privire la șablonul (șabloanele) URI aplicabil(e);

(c)

punerea la dispoziție și raportarea cu privire la metadatele disponibile și la relația acestora cu schema de metadate ELI (dacă este cazul);

(d)

furnizarea informațiilor de mai sus Grupului operativ pentru ELI și grupului de experți în scopul publicării pe site-ul registrului ELI.

1.2.   Implementare

1.

Implementarea ELI este o responsabilitate națională.

2.

De asemenea, ELI poate fi utilizat, în mod opțional, în forma publicată a actului legislativ în sine, pentru a înlesni trimiterile.

1.3.   ELI în cadrul UE

1.

Coordonatorul ELI pentru implementarea ELI la nivelul Uniunii Europene este Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene.

2.

După caz, „țară” sau „stat membru” se citește „UE”.

2.   Elemente ale ELI

Următoarele elemente ale ELI abordează aceste cerințe din punct de vedere tehnic (pilonii ELI). Pilonii ELI pot fi implementați în mod independent unul față de celălalt, însă avantajele depline ale ELI vor reieși din combinarea acestora.

2.1.   Identificarea legislației – modalități de a identifica în mod neechivoc, de a numi și de a accesa legislația națională și europeană („pilonul 1”)

ELI utilizează URI-uri de tip HTTP pentru a identifica în mod precis toate informațiile juridice online publicate oficial în Europa. Aceste URI-uri sunt descrise formal de șabloane URI care pot fi citite de mașini (IETF RFC 6570), utilizând componente care conțin elemente semantice atât din punct de vedere juridic, cât și din punctul de vedere al utilizatorului final. Fiecare țară își va elabora propriile URI-uri autodescriptive, bazându-se cât mai mult posibil pe componentele descrise și ținând seama de propriile sale cerințe lingvistice specifice. Țările sunt libere să aleagă și să dispună componentele în modul care corespunde cel mai bine necesităților lor.

Componentele sunt definite mai detaliat și sunt disponibile pe site-urile citate la punctul 3 „Situri de referință privind ELI”.

2.2.   Proprietăți care descriu fiecare act legislativ („pilonul 2”)

Dacă un URI structurat poate deja identifica acte utilizând un set de componente definite, atribuirea de metadate suplimentare stabilite în cadrul unei sintaxe comune va stabili baza pentru promovarea schimburilor și va consolida interoperabilitatea dintre sistemele de informații juridice. Prin identificarea metadatelor care descriu caracteristicile esențiale ale unei resurse, țările vor putea să reutilizeze informațiile relevante prelucrate de alții în propriile scopuri, fără a fi nevoite să implementeze noi sisteme de informații.

Prin urmare, deși țările au libertatea de a-și utiliza propria schemă de metadate, ele sunt încurajate să urmeze și să aplice standardele de metadate ELI cu tabele de referințe comune, dar extensibile, care permit respectarea unor cerințe specifice. Schema de metadate ELI este destinată a fi utilizată în combinație cu scheme de metadate personalizate.

O ontologie reprezintă o descriere formală a unui set de concepte și de relații într-un domeniu dat. Descrierea proprietăților legislației și a relațiilor dintre diferite concepte face posibilă o înțelegere comună și evitarea ambiguităților dintre termeni. Fiind o specificație formală, o ontologie poate fi citită direct de mașină.

Metadatele ELI sunt formalizate prin ontologia ELI, pe baza modelului consacrat pentru „Cerințe funcționale pentru înregistrările bibliografice” (Functional requirements for bibliographic records) (FRBR, http://archive.ifla.org/VII/s13/frbr/), aliniat la alte inițiative actuale de standardizare din domeniu.

Întreținerea ontologiei ELI este administrată de ELI TF.

2.3.   Punerea la dispoziție a metadatelor pentru schimbul de date („pilonul 3”)

Pentru ca schimbul de date să devină mai eficient, elementele de metadate ELI pot fi serializate în conformitate cu recomandarea W3C „RDFa in XHTML: sintaxă și procesare” (RDFa). Statele membre pot alege să adauge noi formate de serializare în plus față de RDFa.

3.   Situri de referință privind ELI:

Portalul EUR-Lex găzduiește registrul coordonatorilor naționali pentru ELI, informații despre formatul și utilizarea ELI în statele membre participante și alte informații utile:

http://eurlex.europa.eu/eli

Versiunea de referință a ontologiei ELI este administrată de Grupul operativ pentru ELI. Această versiune, ca și toate versiunile publicate anterior și notele privind lansarea acestora pot fi accesate în mod gratuit în Registrul metadatelor (Metadata Registry) (MDR) găzduit de Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene:

http://publications.europa.eu/mdr/eli