03/Volumul 70

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

77


32006R0318


L 058/1

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


REGULAMENTUL (CE) NR. 318/2006 AL CONSILIULUI

din 20 februarie 2006

privind organizarea comună a piețelor în sectorul zahărului

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 36 și articolul 37 alineatul (2) paragraful al treilea,

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul Parlamentului European (1),

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (2),

întrucât:

(1)

Funcționarea și dezvoltarea pieței comune pentru produsele agricole ar trebui să fie însoțite de instituirea unei politici agricole comune care să presupună, în special, o organizare comună a piețelor agricole ce poate lua diferite forme în funcție de produse.

(2)

Piața zahărului în Comunitate se bazează pe principii care au fost considerabil modificate în trecut pentru alte organizări comune ale pieței. Pentru a atinge obiectivele enunțate la articolul 33 din tratat și, în special, pentru a stabiliza piețele și a asigura un nivel de trai echitabil populației agricole din sectorul zahărului, este necesară remanierea în profunzime a organizării comune a pieței în sectorul zahărului.

(3)

Luând în considerare aceste evoluții, Regulamentul (CE) nr. 1260/2001 al Consiliului din 19 iunie 2001 de organizare comună a piețelor în sectorul zahărului (3) ar trebui abrogat și înlocuit printr-un nou regulament.

(4)

Prețurile de referință ar trebui stabilite pentru calități standard de zahăr alb și de zahăr brut. Aceste calități standard ar trebui să corespundă unor calități medii reprezentative pentru zaharurile produse în Comunitate și să fie definite pe baza criteriilor aplicabile în comerțul cu zahăr. Ar trebui, de asemenea, permisă revizia calităților standard pentru a ține seama, în special, de cerințele comerciale și de evoluția tehnologică în domeniul analizei.

(5)

Pentru a obține informații fiabile cu privire la prețurile comunitare ale zahărului, ar trebui introdus un sistem de comunicare a prețurilor care va servi ca bază pentru stabilirea nivelurilor de preț al pieței pentru zahărul alb.

(6)

Ar trebui stabilit un preț minim pentru sfecla de zahăr prin aplicarea unei cote-părți, care să corespundă unei calități standard ce trebuie definită, pentru asigurarea unui nivel de trai echitabil producătorilor de sfeclă de zahăr și de trestie de zahăr din cadrul Comunității.

(7)

Ar trebui prevăzute instrumente specifice care să asigure un echilibru just al drepturilor și îndatoririlor între întreprinderile producătoare de zahăr și producătorii de sfeclă de zahăr. Prin urmare, ar trebui stabilite dispoziții-cadru care să reglementeze relațiile contractuale între cumpărătorii și vânzătorii de sfeclă de zahăr. Dată fiind diversitatea situațiilor naturale, economice și tehnice, uniformizarea condițiilor de achiziționare a sfeclei de zahăr în cadrul Comunității este dificilă. Există deja acorduri sectoriale între asociațiile de producători de sfeclă de zahăr și întreprinderile producătoare de zahăr. Prin urmare, dispozițiile-cadru ar trebui să se limiteze la definirea garanțiilor minime necesare producătorilor de sfeclă de zahăr și industriei zahărului pentru buna funcționare a economiei zahărului, prevăzând posibilitatea de derogare de la anumite norme în cadrul unui acord sectorial.

(8)

Motivele care au determinat Comunitatea să adopte, în trecut, un regim de cote de producție pentru zahăr, izoglucoză și sirop de inulină rămân fondate. Cu toate acestea, date fiind evoluțiile de la nivel comunitar și internațional, sistemul de producție ar trebui adaptat pentru stabilirea unui nou regim și a unor noi reduceri de cote. În legătură cu modelul regimului de cote precedent, statele membre ar trebui să atribuie cotele întreprinderilor aflate pe teritoriul lor. Este important ca, în cadrul noii organizări comune a pieței în sectorul zahărului, cotele să își păstreze statutul juridic, deoarece, în conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție, regimul cotelor constituie un instrument de reglementare a pieței zahărului destinat să răspundă unor obiective de interes public.

(9)

Având în vedere deciziile privind ajutorul la export adoptate recent de grupul special al Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) și de organul de apel cu privire la ajutoarele comunitare acordate la exportul de zahăr și pentru a permite agenților economici din Comunitate să treacă, fără dificultăți, de la regimul de cote precedent la regimul actual, ar trebui ca întreprinderile producătoare de zahăr să poată beneficia, în anul de comercializare 2006/2007, de o cotă adițională bazată pe cea mai mică valoare a zahărului C.

(10)

Pentru a atenua efectele scăderii prețurilor zahărului asupra izoglucozei și pentru a evita penalizarea producției unor calități de izoglucoză, ar trebui atribuite cote adiționale beneficiarilor actuali de cote de izoglucoză. Pe de altă parte, ar trebui prevăzute cote suplimentare pentru a permite adaptarea sectorului de îndulcitori din unele state membre în condițiile prevăzute pentru atribuirea cotelor adiționale de zahăr.

(11)

Pentru a garanta o reducere suficientă a producției comunitare de zahăr, de izoglucoză și de sirop de inulină, Comisia ar trebui să aibă abilitatea să ajusteze cotele și să le stabilească la un nivel tolerabil după încheierea fondurilor de restructurare în 2010.

(12)

Întrucât trebuie lăsată statelor membre o anumită libertate de acțiune cu privire la adaptarea structurală a sectoarelor prelucrării și culturii sfeclei și trestiei de zahăr pe durata perioadei de aplicare a cotelor, ar trebui ca statele membre să fie autorizate să modifice cotele întreprinderilor în anumite limite, fără a reduce, cu toate acestea, funcționarea fondului de restructurare ca instrument instituit prin Regulamentul (CE) nr. 320/2006 al Consiliului din 20 februarie 2006 de instituire a unui regim temporar de restructurare a industriei zahărului în Comunitatea Europeană. (4)

(13)

Cotele de zahăr sunt alocate sau reduse ca urmare a fuziunii sau transferului de întreprinderi și în caz de transfer sau închiriere de uzine. Statele membre ar trebui să determine condițiile de ajustare a cotelor întreprinderilor în cauză evitând ca modificările cotelor întreprinderilor producătoare de zahăr să se facă în detrimentul intereselor producătorilor de sfeclă de zahăr sau ale producătorilor de trestie de zahăr în cauză.

(14)

Întrucât producția căreia i se aplică o cotă atribuită întreprinderilor este un mijloc de garantare că producătorii de sfeclă de zahăr și de trestie de zahăr obțin prețurile comunitare și își comercializează producția, ar trebui ca, la transferurile cotelor în interiorul regiunilor de producție, să se țină seama de interesul tuturor părților în cauză și, în special, al producătorilor de sfeclă sau trestie de zahăr.

(15)

Pentru a permite o creștere a debușeurilor zahărului, izoglucozei și siropului de inulină pe piața internă a Comunității, ar trebui să se prevadă că zahărul, izoglucoza și siropul de inulină utilizate în Comunitate pentru fabricarea unor produse, cum sunt produsele chimice și farmaceutice, alcoolul sau romul, pot fi considerate ca producție peste cotă, în funcție de anumite condiții ce trebuie stabilite.

(16)

O parte a producției peste cotă ar trebui utilizată pentru asigurarea unei aprovizionări suficiente a regiunilor ultraperiferice sau ar putea fi exportată cu respectarea angajamentelor subscrise de Comunitate în cadrul OMC.

(17)

În cazul în care producția de zahăr, izoglucoză și sirop de inulină depășește cotele, ar trebui să fie posibilă punerea în aplicare a unui mecanism care să permită reportarea cantităților excedentare de zahăr, izoglucoză sau sirop de inulină, care se consideră ca producție căreia i se aplică o cotă, în următorul an de comercializare pentru a evita orice denaturare a pieței cauzată de zahărul excedentar.

(18)

S-au prevăzut unele mecanisme pentru producția peste cote. În cazul în care, pentru anumite cantități, nu se îndeplinesc condițiile aplicabile, ar trebui stabilită o taxă pe excedent pentru a preveni acumularea pe piață a acestor cantități prejudiciabile.

(19)

Ar trebui instituită o taxă pe producție pentru a contribui la finanțarea cheltuielilor care apar în cadrul organizării comune a pieței în sectorul zahărului.

(20)

Pentru a asigura un control eficient al producției agenților producători de zahăr, de izoglucoză sau de sirop de inulină, este necesară stabilirea unui sistem de autorizare a operatorilor și de a prevedea ca informațiile detaliate privind producția respectivă să fie comunicate statelor membre în cauză.

(21)

Ar trebui menținut un sistem temporar și limitat de achiziționare în sistem de intervenție pentru a contribui la stabilizarea pieței, în cazul în care prețurile pieței, pe parcursul unui an de comercializare dat, ar scădea sub prețul de referință stabilit pentru anul de comercializare următor.

(22)

Ar trebui prevăzute noi instrumente de piață care vor fi gestionate de Comisie. În primul rând, ar trebui să fie posibil ca, în cazul în care prețurile pieței ar scădea sub prețul de referință pentru zahărul alb, comercianții să beneficieze de un regim de depozitare privat, în condiții care vor fi stabilite de Comisie. În al doilea rând, pentru a menține echilibrul structural al pieței în sectorul zahărului la un nivel de preț apropiat de prețul de referință, Comisia ar trebui să poată decide retragerea unor cantități de zahăr de pe piață până la restabilirea echilibrului pieței.

(23)

Crearea unei piețe unice comunitare în sectorul zahărului necesită stabilirea unui regim comercial la frontierele exterioare ale Comunității. Acest regim comercial ar implica drepturi de import și restituiri la export și ar trebui, în principiu, să stabilizeze piața comunitară. Ar trebui să se bazeze pe angajamentele luate în cadrul negocierilor comerciale multilaterale ale Rundei Uruguay.

(24)

Pentru a controla volumul comerțului de zahăr cu țările terțe, ar trebui să se instituie un sistem de licențe de export și import care să implice constituirea unei garanții de asigurare a efectuării efective a operațiunilor pentru care s-au emis licențele.

(25)

Pentru a supraveghea buna funcționare a acestui regim comercial, ar trebui prevăzute dispoziții de reglementare sau, în cazul în care situația pieței o impune, de interzicere a utilizării regimului de perfecționare activă.

(26)

Regimul de drepturi vamale permite renunțarea la orice măsură de protecție la frontierele exterioare ale Comunității. Este posibil ca, în condiții excepționale, piața internă și mecanismul tarifar să se dovedească insuficiente. În asemenea cazuri, pentru a nu lăsa piața comunitară în incapacitatea de a se apăra în fața perturbărilor ce ar putea astfel rezulta, Comunitatea ar trebui abilitată să adopte fără întârziere toate măsurile necesare. Aceste măsuri ar trebui să fie conforme cu obligațiile internaționale ale Comunității.

(27)

În mare parte, nivelurile drepturilor vamale aplicabile produselor agricole în conformitate cu acordurile OMC sunt stabilite în Tariful Vamal Comun. Cu toate acestea, pentru unele produse, care intră în domeniul de aplicare a prezentului regulament, introducerea mecanismelor complementare implică prevederea posibilității de a adopta derogări.

(28)

Pentru a evita sau contracara efectele prejudiciabile asupra pieței comunitare care ar putea fi rezultatul importurilor unor produse agricole, importul produselor în cauză ar trebui să facă obiectul achitării unui drept adițional, în cazul în care se îndeplinesc anumite condiții.

(29)

În anumite condiții, Comisiei ar trebui să i se confere puterea de a deschide și de a gestiona contingente tarifare care rezultă din acorduri internaționale încheiate în conformitate cu tratatul sau cu alte acte ale Consiliului.

(30)

Comunitatea a încheiat cu țări terțe mai multe acorduri cu privire la accesul preferențial pe piață, permițând acestor țări să exporte către Comunitate zahăr din trestie de zahăr, în condiții favorabile. Prin urmare, este necesară evaluarea nevoilor de zahăr ale rafinăriilor și, în anumite condiții, rezervarea licențelor de import pentru utilizatorii specializați de cantități importante de zahăr alb brut din trestie importat, cunoscute ca rafinării comunitare cu activitate permanentă.

(31)

Posibilitatea de a acorda exportului către țările terțe o restituire pe baza diferenței dintre prețurile practicate în Comunitate și pe piața mondială și în limitele prevăzute de angajamentele luate de Comunitatea Europeana în cadrul OMC ar trebui să mențină participarea Comunității la comerțul internațional cu zahăr. Exporturile care fac obiectul subvențiilor ar trebui supuse unor limite exprimate în termeni cantitativi și de cheltuieli bugetare.

(32)

La stabilirea restituirilor la export, ar trebui să se asigure respectarea limitelor exprimate valoric prin controlul plăților în cadrul regulamentului privind Fondul European de Orientare și Garantare Agricolă. Controlul poate fi facilitat prin impunerea unei stabiliri în prealabil a restituirilor la export, prevăzând, în același timp, în cazul restituirilor diferențiate, posibilitatea de a modifica destinația prevăzută în interiorul unei zone geografice în care se aplică o rată unică de restituire la export. În cazul schimbării destinației, ar trebui achitată restituirea la export aplicabilă destinației reale, fixându-i plafonul la valoarea aplicabilă destinației stabilite în prealabil.

(33)

Este important să se supravegheze respectarea limitelor cantitative cu ajutorul unui sistem de monitorizare fiabil și eficient. În acest scop, acordarea oricărei restituiri la export ar trebui să facă obiectul cerinței unei licențe de export. Restituirile la export ar trebui acordate în limitele disponibile, în funcție de situația specifică a fiecărui produs în cauză. Excepții de la această normă ar trebui acceptate numai în cazul produselor prelucrate care nu intră sub incidența anexei I la tratat și pentru care nu se aplică limitele exprimate în volum. Ar trebui menționată posibilitatea de derogare de la stricta respectare a normelor de gestionare, în cazul în care exporturile cu restituiri nu sunt susceptibile de a depăși limitele cantitative stabilite.

(34)

Buna funcționare a unei piețe unice care se bazează pe un sistem de prețuri comune ar fi compromisă de acordarea unor ajutoare naționale. Dispozițiile tratatului care reglementează ajutoarele de stat ar trebui deci aplicate produselor reglementate de prezenta organizare comună a pieței. Cu toate acestea, ar trebui autorizată acordarea unor ajutoare de stat în vederea atenuării efectelor pe care reforma din sectorul zahărului ar trebui să le producă în anumite circumstanțe.

(35)

În statele membre care se confruntă cu o reducere sensibilă a cotelor de zahăr, producătorii de sfeclă de zahăr vor întâmpina probleme de adaptare deosebit de importante. În asemenea cazuri, ajutorul tranzitoriu acordat de Comunitate producătorilor de sfeclă de zahăr nu va fi suficient pentru rezolvarea tuturor dificultăților. Prin urmare, statele membre care și-au redus cota cu mai mult de 50 % ar trebui autorizate să acorde producătorilor de sfeclă de zahăr un ajutor de stat pe durata punerii în aplicare a ajutorului tranzitoriu acordat de Comunitate. Pentru a evita ca statele membre să acorde un ajutor de stat care depășește nevoile producătorilor de sfeclă de zahăr, stabilirea sumei totale a respectivului ajutor de stat ar trebui supusă spre aprobare Comisiei, cu excepția cazului Italiei, caz în care se poate estima că cei mai productivi producători de sfeclă de zahăr vor avea nevoie, pentru a se adapta condițiilor pieței după reformă, de maximum 11 EUR per tonă de sfeclă de zahăr produsă. Pe de altă parte, ținând seama de problemele specifice care ar putea apare în Italia, ar trebui prevăzute dispoziții care să permită producătorilor de sfeclă de zahăr să beneficieze direct sau indirect de ajutoarele de stat acordate.

(36)

În Finlanda, cultura sfeclei se supune unor condiții geografice și climatice specifice al căror efect defavorabil se va adăuga la efectele generale ale reformei din sectorul zahărului. De aceea, ar trebui ca respectivul stat membru să fie autorizat să acorde, în mod permanent producătorilor săi de sfeclă, un ajutor de stat corespunzător.

(37)

Ar trebui să se prevadă că se pot lua măsuri, în cazul în care o creștere sau scădere considerabilă a prețurilor perturbă sau amenință sa perturbe pieța comunitară. Măsurile în cauză pot implica deschiderea unui contingent cu drept redus pentru importurile de zahăr provenind de pe piața mondială pentru perioada necesară.

(38)

Dată fiind evoluția constantă a pieței comune a zahărului, statele membre și Comisia ar trebui să își comunice reciproc orice informație utilă.

(39)

Ar trebui adoptate măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentului regulament în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a procedurilor de exercitare a competențelor de executare conferite Comisiei (5).

(40)

Comisia ar trebui autorizată să adopte măsurile necesare pentru rezolvarea în caz de urgență a problemelor specifice de ordin practic.

(41)

Prin caracteristicile sale, producția de zahăr din regiunile ultraperiferice se distinge de cea din celelalte regiuni ale Comunității. Prin urmare, ar trebui alocat un sprijin financiar acestui sector acordând resurse exploatanților agricoli din aceste regiuni după intrarea în vigoare a programelor de sprijin pentru producțiile locale, programe elaborate de statele membre în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 247/2006 al Consiliului din 30 ianuarie 2006 privind măsurile specifice din domeniul agriculturii în favoarea regiunilor ultraperiferice ale Uniunii (6). Din același motiv, Franța ar trebui autorizată să acorde regiunilor sale ultraperiferice un ajutor de stat cu o valoare fixă.

(42)

Cheltuielile suportate de statele membre ca urmare a obligațiilor ce le revin în temeiul prezentului regulament ar trebui finanțate de Comunitate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1258/1999 al Consiliului din 17 mai 1999 privind finanțarea politicii agricole comune (7) și, de la 1 ianuarie 2007, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 al Consiliului din 21 iunie 2005 privind finanțarea politicii agricole comune.

(43)

Trecerea de la dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 1260/2001 la cele cuprinse în prezentul regulament, trecerea de la situația pieței din anul de comercializare 2005/2006 la cea din anul de comercializare 2006/2007, precum și respectarea de către Comunitate a obligațiilor internaționale privind zahărul C menționat la articolul 13 din Regulamentul (CE) nr. 1260/2001 pot crea dificultăți care nu sunt anticipate prin prezentul regulament. Pentru a face față acestor dificultăți, Comisia ar trebui abilitată să adopte măsuri tranzitorii,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

TITLUL 1

DOMENIU DE APLICARE ȘI DEFINIȚII

Articolul 1

Domeniu de aplicare

(1)   Organizarea comună a pieței în sectorul zahărului instituită prin prezentul regulament reglementează următoarele produse:

Cod NC

Descrierea produselor

(a)

1212 91

Sfecla de zahăr

1212 99 20

Trestia de zahăr

(b)

1701

Zahăr din trestie sau din sfeclă și zaharoză pură din punct de vedere chimic, în stare solidă

(c)

1702 20

Zahăr și sirop de arțar

1702 60 95 și 1702 90 99

Alte zaharuri în stare solidă și siropuri de zahăr fără adaos de aromatizanți sau de coloranți, cu excepția lactozei, glucozei, maltodextrinei și izoglucozei

1702 90 60

Înlocuitori de miere, chiar amestecați cu miere naturală

1702 90 71

Zaharuri și melase caramelizate, cu un conținut de zaharoză, în greutate, în stare uscată, egal sau mai mare decât 50 %

2106 90 59

Siropuri de zahăr, aromatizate sau cu adaos de coloranți, cu excepția siropurilor de izoglucoză, lactoză, glucoză și maltodextrină

(d)

1702 30 10

1702 40 10

1702 60 10

1702 90 30

Izoglucoză

(e)

1702 60 80

1702 90 80

Sirop de inulină

(f)

1703

Melase rezultate din extracția sau rafinarea zahărului

(g)

2106 90 30

Siropuri de izoglucoză, aromatizate sau cu adaos de coloranți

(h)

2303 20

Pulpe de sfeclă, resturi de la prelucrarea trestiei de zahăr și alte deșeuri provenite din prelucrarea zahărului

(2)   Anul de comercializare pentru produsele menționate la alineatul (1) începe la 1 octombrie și se încheie la 30 septembrie anul următor.

Cu toate acestea, anul de comercializare 2006/2007 începe la 1 iulie 2006 și se încheie la 30 septembrie 2007.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se înțelege prin:

1.

„zaharuri albe”, zaharuri nearomatizate, fără adaos de coloranți sau de alte substanțe care conțin, în stare uscată, în greutate determinată în conformitate cu metoda polarimetrică, zaharoză în proporție de cel puțin 99,5 %;

2.

„zaharuri brute”, zaharuri nearomatizate, fără adaos de coloranți sau de alte substanțe care conțin zaharoză, în stare uscată, în greutate determinată în conformitate cu metoda polarimetrică, într-o proporție mai mică de 99,5 %;

3.

„izoglucoză”, produsul obținut din glucoză sau din polimerii acesteia, cu un conținut în greutate, în stare uscată, de cel puțin 10 % fructoză;

4.

„sirop de inulină”, produsul se obține imediat după hidroliza inulinei sau a oligofructozelor, cu un conținut de fructoză în greutate, în stare uscată, de cel puțin 10 % sub formă liberă sau sub formă de zaharoză, exprimat în echivalent zahăr/izoglucoză. Pentru a evita restricțiile de pe piața produselor cu capacitate redusă de îndulcire, fabricate de operatorii de prelucrare a fibrelor de inulină, cărora nu li se aplică respectiva cotă pentru siropul de inulină, prezenta definiție poate fi modificată în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 39 alineatul (2);

5.

„zahăr căruia i se aplică o cotă”, „izoglucoză căreia i se aplică o cotă” și „sirop de inulină căruia i se aplică o cotă”, orice cantitate de zahăr, izoglucoză sau sirop de inulină produsă pentru un anumit an de comercializare, în limita cotei întreprinderii în cauză;

6.

„zahăr industrial”, orice cantitate de zahăr produsă pentru un anumit an de comercializare și care depășește cantitatea de zahăr prevăzută la punctul 5, destinată fabricării de către sector a unuia dintre produsele enumerate la articolul 13 alineatul (2);

7.

„izoglucoză industrială” și „sirop de inulină industrial”, orice cantitate de izoglucoză sau de sirop de inulină produsă pentru un anumit an de comercializare, destinată fabricării de către sector a unuia dintre produsele enumerate la articolul 13 alineatul (2);

8.

„zahăr excedentar”, „izoglucoză excedentară” și „sirop de inulină excedentar”, orice cantitate de zahăr, izoglucoză sau sirop de inulină produsă pentru un anumit an de comercializare, care depășește cantitățile menționate la punctele 5, 6 și 7;

9.

„sfeclă de zahăr căreia i se aplică o cotă”, orice sfeclă de zahăr prelucrată în zahăr căruia i se aplică o cotă;

10.

„contract de livrare”, contract încheiat între vânzător și întreprindere în scopul livrării sfeclei de zahăr destinate fabricării zahărului;

11.

„acord sectorial”:

(a)

un acord încheiat la nivel comunitar, înaintea încheierii oricărui contract de livrare, între un grup de organizații naționale de întreprinderi, pe de o parte, și un grup de organizații naționale de vânzători, pe de altă parte;

(b)

un acord încheiat, înaintea încheierii oricărui contract de livrare, între întreprinderi sau o organizație de întreprinderi recunoscută de statul membru în cauză, pe de o parte, și o asociație de vânzători recunoscută, de asemenea, de statul membru în cauză, pe de altă parte;

(c)

în absența acordurilor în sensul literelor (a) și (b), dispozițiile dreptului societăților comerciale sau ale dreptului cooperativelor, cu condiția să reglementeze livrările de sfeclă de zahăr de către acționari sau membrii unei societăți sau ai unei cooperative producătoare de zahăr;

(d)

în absența acordurilor în sensul literelor (a) și (b), aranjamentele existente înaintea încheierii oricărui contract de livrare, cu condiția ca vânzătorii care acceptă aranjamentul să furnizeze cel puțin 60 % din totalul de sfeclă achiziționat de întreprindere pentru fabricarea zahărului în una sau mai multe fabrici;

12.

„zahăr ACP/India”, zahărul încadrat la codul NC 1701, originar din statele menționate în anexa VI și importat în Comunitate în temeiul:

Protocolului nr. 3 din anexa V la Acordul de parteneriat ACP-CE

sau

acordului între Comunitatea Europeană și Republica India privind zahărul din trestie de zahăr (8);

13.

„rafinărie cu activitate permanentă”, o unitate de producție:

al cărei singur domeniu de activitate îl constituie rafinarea zahărului brut din trestie importat

sau

care a rafinat, în anul de comercializare 2004/2005, o cantitate de cel puțin 15 000 tone de zahăr brut din trestie importat.

TITLUL II

PIAȚA INTERNĂ

CAPITOLUL 1

Prețurile

Articolul 3

Prețurile de referință

(1)   Prețul de referință pentru zahărul alb este stabilit la:

(a)

631,9 EUR per tonă pentru fiecare dintre anii de comercializare 2006/2007 și 2007/2008;

(b)

541,5 EUR per tonă pentru anul de comercializare 2008/2009;

(c)

404,4 EUR per tonă din anul de comercializare 2009/2010.

(2)   Prețul de referință pentru zahărul brut este stabilit la:

(a)

496,8 EUR per tonă pentru fiecare dintre anii de comercializare 2006/2007 și 2007/2008;

(b)

448,8 EUR per tonă pentru anul de comercializare 2008/2009;

(c)

335,2 EUR per tonă din anul de comercializare 2009/2010.

(3)   Prețurile de referință menționate la alineatele (1) și (2) se aplică mărfii neambalate, franco fabrică. Prețurile se aplică zahărului alb și brut la calitatea standard descrisă în anexa I.

Articolul 4

Comunicarea prețurilor

Comisia instituie un sistem de informare privind prețurile practicate pe piața zahărului, care cuprinde un dispozitiv de publicare a nivelurilor de preț pentru piața în cauză.

Sistemul respectiv funcționează în baza informațiilor comunicate de întreprinderile producătoare de zahăr alb sau de alți operatori participanți la comerțul cu zahăr. Aceste informații sunt tratate în mod confidențial. Comisia se asigură că informațiile publicate nu permit identificarea prețurilor practicate de unele întreprinderi sau de unii operatori.

Articolul 5

Prețul minim al sfeclei

(1)   Prețul minim al sfeclei căreia i se aplică o cotă se stabilește la:

(a)

32,86 EUR per tonă pentru anul de comercializare 2006/2007;

(b)

29,78 EUR per tonă pentru anul de comercializare 2007/2008;

(c)

27,83 EUR per tonă pentru anul de comercializare 2008/2009;

(d)

26,29 EUR per tonă din anul de comercializare 2009/2010.

(2)   Prețul minim menționat la alineatul (1) se aplică sfeclei de zahăr de calitate standard descrisă în anexa I.

(3)   Întreprinderile producătoare de zahăr, care achiziționează sfeclă căreia i se aplică o cotă, adecvată pentru a fi prelucrată în zahăr și destinată fabricării de zahăr căruia i se aplică o cotă, au obligația de a achita cel puțin prețul minim, ajustat prin aplicarea majorărilor sau reducerilor care corespund diferențelor de calitate din punct de vedere al calității standard.

(4)   Pentru cantitățile de sfeclă de zahăr care corespund cantităților de zahăr industrial sau de zahăr excedentar supuse taxei pe excedent prevăzute la articolul 15, întreprinderea producătoare de zahăr în cauză ajustează prețul de achiziție astfel încât să fie cel puțin egal cu prețul minim al sfeclei căreia i se aplică o cotă.

Articolul 6

Acordurile sectoriale

(1)   Acordurile sectoriale și contractele de livrare sunt în conformitate cu dispozițiile alineatului (3) și cu condițiile de achiziție prevăzute în anexa II, în special în ceea ce privește condițiile de achiziție, livrare, recepție și plată a sfeclei.

(2)   Condițiile de achiziție a sfeclei și a trestiei de zahăr sunt reglementate prin acorduri sectoriale încheiate între producătorii comunitari de aceste materii prime și întreprinderile producătoare de zahăr ale Comunității.

(3)   În contractele de livrare, se stabilește o distincție între tipurile de sfeclă în funcție de cantitățile de zahăr care vor fi produse din sfeclă, după cum urmează:

zahăr căruia i se aplică o cotă;

zahăr peste cote.

(4)   Fiecare întreprindere producătoare de zahăr furnizează statului membru în care produce zahăr următoarele informații:

(a)

cantitățile de sfeclă menționate la alineatul (3) prima liniuță, pentru care a încheiat contracte de livrare anterioare însămânțărilor, precum și conținutul de zahăr pe baza căruia s-au întocmit aceste contracte;

(b)

randamentul corespondent estimat.

Statele membre pot cere informații suplimentare.

(5)   Întreprinderile producătoare de zahăr, care nu au încheiat, anterior însămânțărilor, contracte de livrare pentru o cantitate de sfeclă corespunzătoare zahărului căruia i se aplică o cotă la prețul minim al sfeclei căreia i se aplică o cotă au obligația de a achita, pentru toată cantitatea de sfeclă pe care o transformă în zahăr, cel puțin prețul minim al sfeclei căreia i se aplică o cotă.

(6)   Sub rezerva aprobării statului membru în cauză, acordurile sectoriale pot deroga de la dispozițiile alineatelor (3) și (4).

(7)   În absența unor acorduri sectoriale, statul membru în cauză ia, în cadrul prezentului regulament, măsurile necesare menținerii intereselor părților în cauză.

CAPITOLUL 2

Producția reglementată de cote

Articolul 7

Distribuirea cotelor

(1)   Cotele naționale și regionale de fabricare a zahărului, izoglucozei și siropului de inulină se stabilesc în anexa III.

(2)   Statele membre atribuie o cotă fiecărei întreprinderi producătoare de zahăr, izoglucoză sau sirop de inulină aflată pe teritoriul lor și desemnată în conformitate cu articolul 17.

Fiecărei întreprinderi i se atribuie o cotă egală cu suma cotelor A și B care i-au fost alocate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1260/2001 pentru anul de comercializare 2005/2006.

(3)   În cazul alocării unei cote unei întreprinderi producătoare de zahăr care deține mai multe unități de producție, statele membre iau măsurile considerate necesare pentru a ține seama în mod corespunzător de interesele producătorilor de sfeclă de zahăr și de trestie de zahăr.

Articolul 8

Cota adițională de zahăr

(1)   Până la 30 septembrie 2007, orice întreprindere producătoare de zahăr poate solicita statului membru în care se află să-i acorde o cotă adițională de zahăr.

Cotele adiționale maxime de zahăr per stat membru sunt stabilite la punctul 1 din anexa IV.

(2)   Pe baza cererilor care îi sunt adresate, statul membru stabilește, în funcție de criterii obiective și nediscriminatorii, cantitățile acceptabile. În cazul în care suma cererilor pentru cantități adiționale depășește cantitatea națională disponibilă, statul membru în cauză demarează acțiunea de reducere proporțională a cantităților acceptabile. Cantitățile care rezultă astfel corespund cotelor adiționale atribuite întreprinderilor în cauză.

(3)   La cotele adiționale alocate întreprinderilor, în conformitate cu alineatele (1) și (2), se percepe o sumă unică de 730 EUR. Suma în cauză se percepe pe fiecare tonă de cotă adițională alocată.

(4)   Totalul sumei unice achitate în conformitate cu dispozițiile alineatului (3) se percepe de statul membru de la întreprinderile aflate pe teritoriul său cărora li s-a alocat o cotă adițională.

Achitarea sumei unice de către întreprinderile producătoare de zahăr în cauză se efectuează în baza unui termen definit de statele membre. Data limită nu poate depăși 28 februarie 2008.

(5)   În cazul în care suma unică nu este achitată până la 28 februarie 2008, cotele suplimentare nu sunt considerate alocate respectivei întreprinderi producătoare de zahăr.

Articolul 9

Cota adițională și suplimentară de izoglucoză

(1)   Pentru anul de comercializare 2006/2007, se adaugă la cota totală de izoglucoză stabilită în anexa III o cotă de izoglucoză de 100 000 tone. Pentru fiecare dintre anii de comercializare 2007/2008 și 2008/2009, se adaugă, la cota anului de comercializare precedent, o cotă suplimentară de izoglucoză de 100 000 tone.

Statele membre atribuie cotele adiționale întreprinderilor în mod proporțional cu cota de izoglucoză care li s-a alocat în conformitate cu articolul 7 alineatul (2).

(2)   Sub rezerva dispozițiilor articolului 8 alineatul (2), Italia, Lituania și Suedia pot aloca, la cerere, oricărei întreprinderi aflate pe teritoriul lor o cotă suplimentară de izoglucoză pentru perioada cuprinsă între anul de comercializare 2006/2007 și anul de comercializare 2009/2010. Cotele suplimentare maxime se stabilesc de statele membre la punctul II din anexa IV.

(3)   La cotele alocate întreprinderilor, în conformitate cu dispozițiile alineatului (2), se percepe o sumă unică de 730 EUR. Această sumă se percepe pe fiecare tonă de cotă suplimentară alocată.

Articolul 10

Gestionarea cotelor

(1)   În conformitate cu procedura menționată la articolul 39 alineatul (2), cotele stabilite în anexa III se ajustează până la 30 septembrie 2006 pentru anul de comercializare 2006/2007 și până la sfârșitul lunii februarie a anului de comercializare precedent pentru anii de comercializare 2007/2008, 2008/2009, 2009/2010 și 2010/2011. Aceste ajustări sunt rezultatul aplicării articolelor 8 și 9 ale alineatului (2) din prezentul articol, articolelor 14 și 19 din prezentul regulament și a articolului 3 din Regulamentul (CE) nr. 320/2006.

(2)   Ținând seama de rezultatele restructurării prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 320/2006, Comisia stabilește, până la sfârșitul lunii februarie 2010, în conformitate cu procedura menționată la articolul 39 alineatul (2), procentul comun necesar reducerii cotelor existente de zahăr, izoglucoză și sirop de inulină per stat membru sau regiune pentru a evita orice dezechilibru al pieței pe durata anilor de comercializare din 2010/2011.

(3)   Statele membre ajustează în consecință cota atribuită fiecărei întreprinderi.

Articolul 11

Realocarea cotelor naționale

(1)   Un stat membru poate reduce cota de zahăr sau de izoglucoză atribuită unei întreprinderi de pe teritoriul său:

până la 25 % pentru anii de comercializare 2006/2007 și 2007/2008, respectând libertatea întreprinderilor de a participa la mecanismele prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 320/2006

și

până la 10 % pentru anul de comercializare 2008/2009 și anii următori.

(2)   Statele membre pot efectua transferuri de cote între întreprinderi în condițiile stabilite în anexa V și luând în considerare interesul fiecăreia dintre părțile implicate, în special al producătorilor de sfeclă de zahăr sau trestie de zahăr.

(3)   Cantitățile reduse în conformitate cu dispozițiile alineatelor (1) și (2) se alocă de statul membru în cauză uneia sau mai multor întreprinderi aflate pe teritoriul său, fie că aceasta (acestea) dispun(e) de o cotă sau nu.

CAPITOLUL 3

Producția peste cotă

Articolul 12

Domeniu de aplicare

Zahărul, izoglucoza sau siropul de inulină produs în cursul unui an de comercializare în surplus față de cota prevăzută la articolul 7 poate fi:

(a)

utilizat pentru fabricarea unor produse enumerate la articolul 13;

(b)

reportat în anul de comercializare următor, în contul producției căreia i se aplică o cotă a anului respectiv, în conformitate cu articolul 14;

(c)

utilizat în scopul regimului de aprovizionare specific prevăzut pentru regiunile ultraperiferice, în conformitate cu titlul II din Regulamentul (CE) nr. 247/2006

sau

(d)

exportat în limitele cantitative stabilite în conformitate cu procedura menționată la articolul 39 alineatul (2), cu respectarea angajamentelor care decurg din acordurile încheiate în temeiul articolului 300 din tratat.

Celelalte cantități excedentare fac obiectul unei taxe pe excedent prevăzute la articolul 15.

Articolul 13

Zahărul industrial

(1)   Zahărul industrial, izoglucoza industrială și siropul de inulină industrial se rezervă fabricării unuia dintre produsele enumerate la alineatul (2):

(a)

în cazul în care fac obiectul unui contract de livrare încheiat înainte de sfârșitul anului de comercializare între un producător și un utilizator care au obținut, ambii, autorizația prevăzută la articolul 17;

și

(b)

în cazul în care se livrează utilizatorului până la 30 noiembrie din anul de comercializare următor.

(2)   În conformitate cu procedura menționată la articolul 39 alineatul (2), Comisia stabilește o listă de produse a căror fabricare necesită utilizarea zahărului industrial, a izoglucozei industriale sau a siropului de inulină industrial.

Lista menționată anterior cuprinde, în special:

(a)

bioetanol, alcool, rom, drojdii active, cantități de siropuri tartinabile și de siropuri ce trebuie prelucrate ca „Rinse appelstroop”;

(b)

unele produse industriale fără zahăr, dar a căror fabricare necesită utilizarea zahărului, izoglucozei sau a siropului de inulină;

(c)

unele produse din industria chimică sau farmaceutică, produse care conțin zahăr, izoglucoză sau sirop de inulină.

(3)   În cazul produselor enumerate la articolul 1 alineatul (1) literele (b)-(e), se poate acorda o restituire la producție, în cazul în care zahărul excedentar sau zahărul importat, izoglucoza excedentară sau siropul de inulină excedentar nu sunt disponibile la un preț corespunzător prețului mondial pentru fabricarea produselor menționate la alineatul (2) literele (b) și (c) din prezentul articol.

Restituirea la producție se stabilește ținând seama, în special, de cheltuielile inerente utilizării zahărului importat, care s-ar imputa sectorului în cazul aprovizionării pe piața mondială, și de prețul zahărului excedentar disponibil pe piața comunitară sau de prețul de referință în absența zahărului excedentar.

Articolul 14

Reportarea zahărului excedentar

(1)   Fiecare întreprindere poate decide reportarea în anul de comercializare următor, în contul producției respectivului an, a cantității totale sau parțiale a producției excedentare de zahăr căruia i se aplică o cotă, de izoglucoză căreia i se aplică o cotă sau de sirop de inulină căruia i se aplică o cotă. Fără a aduce atingere dispozițiilor alineatului (3), respectiva decizie este irevocabilă.

(2)   Întreprinderile care iau decizia menționată la alineatul (1):

(a)

informează statul membru în cauză până la data stabilită de respectivul stat membru:

între 1 februarie și 30 iunie din anul de comercializare în curs asupra cantităților de zahăr din trestie de zahăr care fac obiectul unui report;

între 1 februarie și 15 aprilie din anul de comercializare în curs asupra altor cantități de zahăr, izoglucoză sau de sirop de inulină care fac obiectul unui report;

(b)

se angajează să depoziteze, pe propria cheltuială, cantitățile reportate până la sfârșitul anului de comercializare în curs.

(3)   În cazul în care producția definitivă a unei întreprinderi din timpul anului de comercializare în cauză este mai mică decât estimarea făcută la momentul deciziei prevăzute la alineatul (1), cantitatea reportată poate fi ajustată cu efect retroactiv până la 31 octombrie din anul de comercializare următor.

(4)   Cantitățile reportate se consideră primele cantități produse cărora se aplică o cotă alocate pentru anul de comercializare următor.

Articolul 15

Taxa pe excedent

(1)   Taxa pe excedent se percepe la cantitățile:

(a)

de zahăr excedentar, de izoglucoză excedentară sau de sirop de inulină excedentar produse pe parcursul unui an de comercializare, cu excepția cantităților reportate la anul de comercializare următor, în contul producției căreia i se aplică o cotă a anului respectiv și depozitate în conformitate cu articolul 14 și a cantităților prevăzute la articolul 12 literele (c) și (d);

(b)

de zahăr industrial, de izoglucoză industrială sau de sirop de inulină industrial pentru care nu s-a adus, în conformitate cu un termen ce urmează să fie stabilit, nici o probă de utilizare a acestora la unul din produsele prevăzute la articolul 13 alineatul (2);

(c)

de zahăr, de izoglucoză și de sirop de inulină retrase de pe piață în conformitate cu articolul 19 și pentru care nu se respectă obligațiile prevăzute la articolul 19 alineatul (3).

(2)   Taxa pe excedent se stabilește în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 39 alineatul (2), la un nivel suficient de ridicat pentru a evita acumularea cantităților menționate la alineatul (1).

(3)   Taxa pe excedent achitată în conformitate cu dispozițiile alineatului (1) se percepe de statele membre de la întreprinderile aflate pe teritoriul lor în funcție de cantitățile produse, prevăzute la alineatul (1), care s-au stabilit pentru respectivele întreprinderi pentru anul de comercializare în cauză.

CAPITOLUL 4

Gestionarea pieței

Articolul 16

Taxa pe producție

(1)   Din anul de comercializare 2007/2008, se percepe o taxă pe producție la cota de zahăr, cota de izoglucoză și cota de sirop de inulină alocată întreprinderilor producătoare de zahăr, izoglucoză sau sirop de inulină.

(2)   Taxa pe producție se stabilește la 12,00 EUR per tona de zahăr căruia i se aplică o cotă și de sirop de inulină căruia i se aplică o cotă. Taxa pe producție aplicabilă izoglucozei se stabilește la 50 % din taxa aplicabilă zahărului.

(3)   Totalul taxei pe producție achitat în conformitate cu dispozițiile alineatului (1) se percepe de statele membre de la întreprinderile aflate pe teritoriul lor în funcție de cota alocată pentru respectivul an de comercializare.

Întreprinderile efectuează plățile până la sfârșitul lunii februarie a anului de comercializare corespunzător.

(4)   Întreprinderile Comunității producătoare de zahăr și de sirop de inulină pot solicita producătorilor de sfeclă, de trestie de zahăr sau de cicoare să își asume până la 50 % din respectiva taxă pe producție.

Articolul 17

Operatorii desemnați

(1)   Statele membre livrează, la cerere, o autorizație întreprinderilor producătoare de zahăr, izoglucoză sau sirop de inulină sau unei întreprinderi care asigură prelucrarea produselor în cauză în unul dintre produsele din lista prevăzută la articolul 13 alineatul (2), cu condiția ca respectiva întreprindere:

(a)

să își demonstreze capacitatea profesională în domeniul producției;

(b)

să accepte furnizarea tuturor informațiile necesare și să se supună unor controale aferente prezentului regulament;

(c)

să nu facă obiectul unei suspendări sau unei retrageri a autorizației.

(2)   Întreprinderile desemnate furnizează statului membru, pe teritoriul căruia se efectuează recolta de sfeclă sau de trestie sau rafinarea, următoarele informații:

(a)

cantitățile de sfeclă sau de trestie de zahăr pentru care s-a încheiat un contract de livrare, precum și randamentele corespunzătoare estimate de sfeclă sau trestie și de zahăr per hectar;

(b)

datele privind livrările planificate și efective de sfeclă de zahăr, de trestie de zahăr și de zahăr brut, precum și privind producția de zahăr și stadiul stocurilor de zahăr;

(c)

cantitățile de zahăr alb vândute, prețurile și condițiile aferente.

Articolul 18

Depozitarea privată și intervenția

(1)   În cazul în care prețul mediu comunitar înregistrat se situează sub prețul de referință pe durata unei perioade reprezentative și este posibil, ținând seama de situația pieței, să rămână la nivelul respectiv, se poate aloca întreprinderilor care beneficiază de o cotă de zahăr un ajutor pentru depozitarea privată a zahărului alb.

(2)   Pe parcursul anilor de comercializare 2006/2007, 2007/2008, 2008/2009 și 2009/2010, agenția de intervenție desemnată de fiecare stat membru producător de zahăr achiziționează, până la o cantitate totală de 600 000 tone, exprimată în zahăr alb, per an de comercializare pentru Comunitate, orice cantitate de zahăr alb sau de zahăr brut care i s-a propus, cu condiția ca zahărul în cauză:

să fi fost produs în conformitate cu cotele și fabricat din sfeclă sau trestie recoltate în Comunitate;

să fi făcut obiectul unui contract de depozitare încheiat între vânzător și agenția de intervenție.

Agențiile de intervenție achiziționează la 80 % din prețul de referință stabilit la articolul 3 pentru anul de comercializare următor celui în cursul căruia se face propunerea. În cazul în care calitatea zahărului diferă de calitatea standard pentru care se stabilește prețul de referință, prețul în cauză se ajustează prin aplicarea unor majorări sau reduceri.

(3)   Agențiile de intervenție pot vinde zahărul doar la un preț mai mare decât prețul de referință stabilit pentru anul de comercializare în cursul căruia are loc vânzarea.

Cu toate acestea, se poate decide, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 39 alineatul (2) că agențiile de intervenție, respectând angajamentele care decurg din acordurile încheiate în temeiul articolului 300 din tratat:

(a)

pot vinde zahărul la un preț egal sau mai mic decât prețul de referință prevăzut la primul paragraf, în cazul în care zahărul este destinat:

alimentației animalelor

sau

exportului în aceeași stare sau după prelucrarea acestuia în produsele enumerate în anexa I la tratat sau în unul dintre produsele enumerate în anexa VII la prezentul regulament;

(b)

trebuie să pună zahărul brut pe care îl dețin, în scopul consumului uman pe piața internă a Comunității, la dispoziția asociațiilor de binefacere – recunoscute de respectivul stat membru sau, în cazul în care Comisia nu a acordat nici o recunoaștere unor astfel de asociații în statul membru menționat anterior – la un preț mai mic decât prețul de intervenție aplicabil sau gratuit pentru a fi distribuit în cadrul unor operațiuni separate de acordare a ajutorului în caz de urgență.

Articolul 19

Retragerea zahărului de pe piață

(1)   Pentru a menține echilibrul structural al pieței la un nivel de preț apropiat de prețul de referință, ținând seama de obligațiile Comunității care decurg din acordurile încheiate în temeiul articolului 300 din tratat, până la începutul anului de comercializare următor, se poate retrage de pe piață un procent, comun tuturor statelor membre, de zahăr căruia i se aplică o cotă, de izoglucoză căreia i se aplică o cotă și de sirop de inulină căruia i se aplică o cotă.

În acest caz, necesarul tradițional de aprovizionare din sectorul rafinării zahărului brut importat, menționat la articolul 29 alineatul (1) din prezentul regulament, se reduce cu același procent pentru anul de comercializare în cauză.

(2)   Procentul de retragere prevăzut la alineatul (1) este definit până la 31 octombrie din anul de comercializare în cauză, pe baza așteptărilor privind tendințele pieței pe durata anului de comercializare.

(3)   Fiecare întreprindere care dispune de o cotă depozitează, pe propria cheltuială, pe durata perioadei de retragere, cantitățile de zahăr care corespund aplicării procentului prevăzut la alineatul (1) la producția proprie căreia i se aplică o cotă pentru respectivul an de comercializare.

Cantitățile de zahăr retrase de pe piață în cursul anului de comercializare se consideră primele cantități produse în conformitate cu cotele pentru anul de comercializare următor. Cu toate acestea, luând în considerare așteptările de evoluție a pieței zahărului, se poate decide, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 39 alineatul (2), că, pentru anul de comercializare în curs și/sau anul următor, cantitatea totală sau parțială de zahăr, izoglucoză sau de sirop de inulină retrasă de pe piață:

zahăr excedentar, izoglucoză excedentară sau sirop de inulină excedentar susceptibil(ă) de a se transforma în zahăr industrial, izoglucoză industrială sau sirop industrial de inulină

sau

o producție căreia i se aplică niște cote temporare, din care o parte poate fi rezervată exportului în temeiul angajamentelor Comunității care decurg din acorduri încheiate în conformitate cu articolul 300 din tratat.

(4)   În cazul în care aprovizionarea cu zahăr în Comunitate nu este adaptată, se poate decide că, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 39 alineatul (2), o anumită cantitate de zahăr, de izoglucoză sau de sirop de inulină retrase de pe piață poate fi vândută pe piața comunitară până la sfârșitul perioadei de retragere.

Articolul 20

Depozitarea în temeiul altor dispoziții

Zahărul depozitat în conformitate cu una dintre măsurile prevăzute la articolul 14, 18 sau 19 în cursul unui an de comercializare nu poate face obiectul unei depozitări private sau publice în conformitate cu nici o alta dispoziție dintre cele în cauză.

TITLUL III

REGIMUL COMERCIAL CU ȚĂRILE TERȚE

CAPITOLUL 1

Dispozițiile comune privind importurile și exporturile

Articolul 21

Nomenclatura combinată

Normele generale de interpretare din nomenclatura combinată și normele specifice de aplicare sunt aplicabile clasei tarifare a produselor care intră sub incidența prezentului regulament. Nomenclatura tarifară rezultată din aplicarea prezentului regulament este reluată în Tariful Vamal Comun.

Articolul 22

Principii generale

În absența unor dispoziții contrare ale prezentului regulament sau a unor dispoziții adoptate în temeiul respectivului regulament, în comerțul cu țările terțe, se interzice:

(a)

perceperea oricărei taxe cu efect echivalent unui drept vamal;

(b)

aplicarea oricărei restricții cantitative sau măsuri cu efect echivalent.

Articolul 23

Licențele de export și de import

(1)   Orice import în Comunitate sau export din Comunitate de produse prevăzute la articolul 1 alineatul (1), cu excepția celor stabilite la litera (h), se supune prezentării unei licențe de import sau de export. Cu toate acestea, se pot acorda derogări în cazul în care gestionarea unor importuri de zahăr nu necesită licență.

(2)   Licențele se emit de statele membre persoanelor care fac o cerere în acest scop, indiferent de amplasarea lor în Comunitate și fără a aduce atingere dispozițiilor adoptate pentru aplicarea articolelor 28 și 32 din prezentul regulament, articolului 12 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 980/2005 al Consiliului din 27 iunie 2005 privind aplicarea unei scheme de preferințe tarifare generalizate (9) și pentru aplicarea acordurilor încheiate în conformitate cu articolul 133 sau cu articolul 300 din tratat.

(3)   Licențele de import și de export sunt valabile în toată Comunitatea.

Livrarea licențelor este subordonată constituirii unei garanții care să asigure importul sau exportul produselor pe durata valabilității licențelor . Cu excepția cazului de forță majoră, garanția rămâne valabilă, total sau parțial, în cazul în care operațiunea de import sau export nu se realizează deloc sau se realizează doar parțial în respectivul termen.

(4)   Durata de valabilitate a licențelor este definită în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 39 alineatul (2).

Articolul 24

Regimul de perfecționare activă

În măsura în care este necesar pentru buna funcționare a organizării comune a pieței în sectorul zahărului, utilizarea regimului de perfecționare activă pentru produsele menționate la articolul 1 alineatul (1) se poate interzice total sau parțial, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 39 alineatul (2).

Articolul 25

Măsura de salvgardare

(1)   În cazul în care, în cadrul importurilor sau exporturilor, piața comunitară a unuia sau mai multor produse menționate la articolul 1 alineatul (1) este supusă sau este amenințată de a fi supusă unor perturbări grave susceptibile de a compromite realizarea obiectivelor prevăzute la articolul 33 din tratat, se pot aplica, în cadrul comerțului, măsuri adecvate, în conformitate cu angajamentele internaționale luate de Comunitate, până la dispariția perturbării sau a amenințării.

(2)   În cazul în care situația menționată la alineatul (1) se prezintă, Comisia, la cererea unui stat membru sau din proprie inițiativă, hotărăște cu privire la măsurile necesare.

În cazul în care Comisia primește o cerere din partea unui stat membru, aceasta ia o decizie în trei zile lucrătoare de la primirea cererii.

Statelor membre li se comunică respectivele măsuri și se aplică de îndată.

(3)   Orice stat membru poate prezenta Consiliului măsurile luate de Comisie în temeiul alineatului (2) în termen de trei zile lucrătoare de la data notificării lor. Consiliul se reunește fără întârziere. Consiliul poate, cu o majoritate calificată, să modifice sau să anuleze măsurile în cauză într-un termen de o lună de la data prezentării lor.

(4)   Cu toate acestea, măsurile aplicabile membrilor OMC, adoptate în conformitate cu prezentul articol, se aplică în temeiul Regulamentului (CE) nr. 3285/94 al Consiliului din 22 decembrie 1994 privind regimul comun aplicabil importurilor (10).

CAPITOLUL 2

Dispoziții aplicabile importurilor

Articolul 26

Drepturi de import

(1)   În absența unor dispoziții contrare prezentului regulament, ratele drepturilor de import din Tariful Vamal Comun se aplică produselor prevăzute la articolul 1 alineatul (1).

(2)   Fără a aduce atingere alineatului (1), Comisia poate, pentru a asigura buna aprovizionare a pieței comunitare prin intermediul importurilor din țări terțe, să suspende, total sau parțial, pentru anumite cantități, aplicarea drepturilor de import la următoarele produse:

zahăr brut destinat rafinării încadrat la codurile NC 1701 11 10 și 1701 12 10;

melase încadrate la codul NC 1703.

(3)   Pentru a garanta aprovizionarea necesară fabricării produselor prevăzute la articolul 13 alineatul (2), Comisia poate suspenda, total sau parțial, pentru anumite cantități, aplicarea drepturilor de import pentru zahărul încadrat la codul NC 1701 și pentru izoglucoza încadrată la codurile 1702 30 10, 1702 40 10, 1702 60 10 și 1702 90 30.

Articolul 27

Gestionarea importurilor

(1)   Pentru a evita sau contracara efectele prejudiciabile asupra pieței comunitare care ar putea fi cauzate de importurile anumitor produse prevăzute la articolul 1 alineatul (1), importul, efectuat la rata dreptului prevăzut în Tariful Vamal Comun, al unuia sau al mai multor produse este supus achitării unui drept adițional de import, în cazul în care condițiile ce urmează să fie stabilite în conformitate cu articolul 40 alineatul (1) litera (e) sunt îndeplinite, cu excepția situației în care importurile riscă să perturbe piața comunitară sau în cazul în care efectele ar fi disproporționate față de obiectivul intenționat.

(2)   Importurile efectuate la un preț inferior nivelului notificat de Comunitate Organizației Mondiale a Comerțului („preț de declanșare”) pot face obiectul unui drept adițional de import.

Prețurile la import care ar trebui luate în considerare pentru impunerea unui astfel de drept adițional de import se stabilesc pe baza prețurilor la import CIF ale lotului în cauză.

Prețurile CIF la import se verifică în acest scop în relație cu prețurile reprezentative pentru produsul respectiv pe piața mondială sau pe piața de import comunitară aferentă produsului în cauză.

(3)   În cazul în care volumul importurilor într-un an oarecare pe parcursul căruia apar sau riscă să apară efectele prejudiciabile prevăzute la alineatul (1) depășește un nivel bazat pe posibilitățile de acces la piață stabilite sub formă de procent din consumul intern corespunzător în perioada celor trei ani precedenți („volum de declanșare”), se poate, de asemenea, impune un drept adițional de import.

Articolul 28

Contingentele tarifare

(1)   Contingentele tarifare pentru produsele prevăzute la articolul 1 alineatul (1), care decurg din acorduri încheiate în temeiul articolului 300 din tratat sau al oricărui alt act al Consiliului, sunt deschise și gestionate de Comisie pe baza normelor adoptate în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 39 alineatul (2) din prezentul regulament.

(2)   Contingentele tarifare sunt gestionate astfel încât să se evite orice discriminare între operatorii în cauză, cu ajutorul uneia dintre metodele menționate în continuare, al unei combinații de metode sau al unei alte metode adecvate:

(a)

o metodă bazată pe ordinea cronologică de introducere a cererilor (pe baza principiului „primul venit, primul servit”);

(b)

o metodă de repartizare în mod proporțional cu cantitățile solicitate la introducerea cererilor (pe baza metodei numite „examen simultan”);

(c)

o metodă bazată pe luarea în considerare a tendințelor comerciale tradiționale (pe baza metodei numite „tradiționali/noii veniți”).

(3)   Metoda de gestionare stabilită ține seama, după caz, de necesarul de aprovizionare a pieței comunitare și de necesitatea de a menține echilibrul respectivei piețe.

Articolul 29

Necesarul tradițional de aprovizionare în sectorul rafinării

(1)   Fără a aduce atingere articolului 19 alineatul (1), necesarul tradițional de aprovizionare cu zahăr din sectorul rafinării, exprimat în zahăr alb, se stabilește, pentru Comunitate, la 1 796 351 tone per an de comercializare.

Pe parcursul anilor de comercializare 2006/2007, 2007/2008 și 2008/2009, necesarul de aprovizionare tradițional se repartizează după cum urmează:

296 627 tone Franței;

291 633 tone Portugaliei;

19 585 tone Sloveniei;

59 925 tone Finlandei;

1 128 581 tone Regatului Unit.

(2)   Necesarul de aprovizionare tradițional prevăzut la alineatul (1) primul paragraf este mărit:

(a)

cu 50 000 tone în cursul anului de comercializare 2007/2008 și cu 100 000 tone de la începutul anului de comercializare 2008/2009. Cantitățile respective sunt puse la dispoziția Italiei doar pentru anul de comercializare 2007/2008 și 2008/2009;

(b)

cu 30 000 tone de la începutul anului de comercializare 2006/2007 și cu 35 000 tone suplimentare de la începutul anului de comercializare în cursul căruia cota de zahăr a fost redusă cu cel puțin 50 %.

Cantitățile prevăzute la primul paragraf litera (b) se referă la zahărul de trestie brut și sunt rezervate pentru anul de comercializare 2006/2007, 2007/2008 și 2008/2009 pentru singura fabrică de prelucrare a sfeclei de zahăr care funcționează în Portugalia în 2005. Această fabrică de prelucrare se consideră rafinărie cu activitate permanentă.

(3)   Licențele de import pentru zahărul destinat rafinării se eliberează doar rafinăriilor cu activitate permanentă, cu condiția ca respectivele cantități să fie mai mici decât cantitățile care pot fi importate în cadrul necesarului tradițional de aprovizionare menționat la alineatul (1). Licențele în cauză nu se pot transfera decât între rafinării cu activitate permanentă, iar perioada lor de valabilitate expiră la sfârșitul anului de comercializare pentru care au fost emise.

Prezentul alineat se aplică în cazul anilor de comercializare 2006/2007, 2007/2008 și 2008/2009 și, prin urmare, pe durata primelor trei luni ale fiecărui an de comercializare.

(4)   Aplicarea drepturilor de import pentru zahărul din trestie de zahăr destinat rafinării, încadrat la codul NC 1701 11 10 și provenind din statele menționate în anexa VI se suspendă în ceea ce privește cantitatea complementară necesară pentru a garanta, în cursul anilor de comercializare 2006/2007, 2007/2008 și 2008/2009 o aprovizionare adecvată a rafinăriilor cu activitate permanentă.

Cantitatea complementară se stabilește în conformitate cu procedura menționată la articolul 39 alineatul (2), pe baza raportului dintre necesarul de aprovizionare tradițional menționat la alineatul (1) și oferta estimată de zahăr destinat rafinării pentru respectivul an de comercializare. Raportul menționat poate fi revizuit, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 39 alineatul (2), pe parcursul anului de comercializare și se poate baza pe evaluări forfetare trecute ale zahărului brut destinat consumului.

Articolul 30

Prețul garantat

(1)   Prețurile garantate stabilite pentru zahărul ACP/India se aplică importurilor de zahăr brut și de zahăr alb de calitate standard care provine:

(a)

din țări mai puțin dezvoltate în conformitate cu regimul prevăzut la articolele 12 și 13 din Regulamentul (CE) nr. 980/2005;

(b)

din statele enumerate în anexa VI la prezentul regulament pentru cantitatea complementară menționată la articolul 29 alineatul (4).

(2)   Cererile de licențe de import pentru zahăr care beneficiază de un preț garantat sunt însoțite de o licență de export eliberată de autoritățile țării exportatoare, care garantează conformitatea zahărului cu dispozițiile prevăzute în acordurile corespunzătoare.

Articolul 31

Angajamentele luate în temeiul Protocolului privind zahărul

În conformitate cu procedura menționată la articolul 39 alineatul (2), se pot lua măsuri care să garanteze că importurile de zahăr ACP/India în Comunitate se efectuează în condițiile stabilite prin Protocolul nr. 3 din anexa V la Acordul de parteneriat ACP-CE și la Acordul privind zahărul din trestie dintre Comunitatea Europeană și Republica India. Măsurile respective pot, după caz, deroga de la dispozițiile articolului 29 din prezentul regulament.

CAPITOLUL 3

Dispozițiile aplicabile exporturilor

Articolul 32

Domeniu de aplicare a restituirilor la export

(1)   În măsura în care este necesar pentru a permite efectuarea exportului produselor menționate la articolul 1 alineatul (1) literele (b) și (c), în aceeași stare sau sub formă de produse prelucrate enumerate în anexa VII, pe baza cursurilor sau prețurilor zahărului de pe piața mondială și în limitele care decurg din acordurile încheiate în temeiul articolului 300 din tratat, diferența dintre respectivele cursuri sau prețuri în Comunitate poate fi acoperită de o restituire la export.

(2)   O restituire la export se poate prevedea pentru produsele menționate la articolul 1 alineatul (1) literele (d) și (g) și exportate în aceeași stare sau sub formă de produse prelucrate enumerate în anexa VII.

În acest caz, nivelul de restituire per tonă de materie uscată se stabilește ținând seama, în special, de:

(a)

restituirea aplicabilă exporturilor de produse încadrate la codul NC 1702 30 91;

(b)

restituirea aplicabilă exporturilor de produse menționate la articolul 1 alineatul (1) litera (c);

(c)

aspectele economice ale exporturilor în cauză.

(3)   Restituirea la export acordată pentru zahărul brut de calitate standard, definită în anexa I, nu poate depăși 92 % din cea acordată pentru zahărul alb. Cu toate acestea, respectiva limită nu se aplică restituirilor la export ce urmează să fie stabilite pentru zahărul candel.

(4)   Restituirile la export pentru produsele exportate sub forma produselor prelucrate enumerate în anexa VII nu pot fi mai mari decât cele aplicabile acelorași produse exportate în aceeași stare.

Articolul 33

Stabilirea restituirii la export

(1)   Cantitățile care pot fi exportate cu restituire la export sunt alocate în conformitate cu metoda:

(a)

cea mai adaptată naturii produsului și situației pieței în cauză, permițând cea mai eficientă utilizare a resurselor disponibile, ținând seama de eficacitatea și structura exporturilor Comunității, fără a crea discriminări între exportatorii implicați și, în special, între micii și marii operatori;

(b)

care este, din punct de vedere administrativ, cea mai puțin dificilă pentru operatori, ținând seama de cerințele gestiunii.

(2)   Restituirile la export sunt aceleași pentru toată Comunitatea. Ele se pot diferenția în funcție de destinație, în cazul în care situația de pe piața mondială sau cerințele specifice ale unor piețe justifică acest lucru.

Restituirile se stabilesc în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 39 alineatul (2).

Ele pot fi:

(a)

periodice;

(b)

prin licitație, pentru produsele pentru care procedura respectivă a fost prevăzută în trecut.

Restituirile la export stabilite periodic pot fi modificate la un anumit interval de Comisie, dacă este necesar, la cererea unui stat membru sau din proprie inițiativă.

(3)   Pentru produsele prevăzute la articolul 32 alineatele (1) și (2) și exportate în aceeași stare, restituirile la export se acordă numai la cerere și la prezentarea unei licențe de export.

Valoarea restituirii la export aplicabilă produselor menționate la articolul 32 alineatele (1) și (2) și exportate în aceeași stare este cea aplicabilă la data cererii de licență și, în cazul unei restituiri diferențiate, cea aplicabilă la data respectivă:

(a)

la destinația indicată pe licență

sau

(b)

după caz, la destinația reală, în cazul în care aceasta diferă de destinația indicată pe licență, caz în care suma aplicabilă nu poate depăși suma aplicabilă destinației indicate pe licență.

(4)   Dispozițiile alineatului (3) pot fi extinse produselor în cauză care sunt exportate sub formă de produse prelucrate enumerate în anexa VII, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 16 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 3448/93 al Consiliului din 6 decembrie 1993 de stabilire a regimului comercial aplicabil anumitor mărfuri rezultate din prelucrarea produselor agricole (11). Normele de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu respectiva procedură.

Articolul 34

Limite aplicabile exporturilor

Respectarea angajamentelor privind volumul, care decurg din acorduri încheiate în temeiul articolului 300 din tratat, se asigură pe baza licențelor de export emise pentru perioadele de referință aplicabile produselor respective.

Articolul 35

Restricții la export

(1)   În cazul în care cursurile sau prețurile unuia sau ale mai multor produse menționate la articolul 1 alineatul (1) ating, pe piața mondială, un nivel care perturbă sau amenință să perturbe aprovizionarea pieței comunitare și, în cazul în care situația respectivă este posibil să persiste și să se agraveze, se pot lua măsuri corespunzătoare în cazuri de extremă urgență.

(2)   Măsurile luate în temeiul prezentului articol se aplică ținând seama de obligațiile care decurg din acorduri încheiate în temeiul articolului 300 alineat (2) din tratat.

TITLUL IV

DISPOZIȚII GENERALE TRANZITORII ȘI FINALE

CAPITOLUL 1

Dispoziții generale

Articolul 36

Ajutoarele de stat

(1)   În absența unor dispoziții contrare ale prezentului regulament, articolele 87, 88 și 89 din tratat se aplică producției și comerțului cu produse prevăzute la articolul 1 alineatul (1), cu excepția ajutoarelor de stat prevăzute la alineatele (2) și (3) din prezentul articol.

(2)   Statele membre care își reduc cota de zahăr cu mai mult de 50 % pot acorda un ajutor de stat temporar pe durata perioadei în care se acordă un ajutor tranzitoriu producătorilor de sfeclă în conformitate cu capitolul 10f din Regulamentul (CE) nr. 319/2006 al Consiliului din 20 februarie 2006 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1782/2003 de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct în cadrul politicii agricole comune și de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultori (12). Pe baza unei cereri depuse de oricare din statele membre în cauză, Comisia decide asupra sumei totale a ajutorului de stat disponibil pentru măsura respectivă.

Pentru Italia, ajutorul temporar prevăzut la primul paragraf nu depășește un total de 11 EUR per an de comercializare și per tonă de sfeclă de zahăr și se acordă producătorilor de sfeclă și pentru transportul acesteia.

(3)   Finlanda poate acorda producătorilor de sfeclă de zahăr un ajutor de până la 350 EUR per hectar și per an de comercializare.

(4)   Statele membre în cauză informează Comisia în termen de treizeci de zile de la sfârșitul fiecărui an de comercializare cu privire la valoarea ajutorului de stat acordat efectiv în cursul anului de comercializare în cauză.

Articolul 37

Clauză aplicabilă în cazul perturbării pieței

În cazul în care piața înregistrează o creștere sau o scădere remarcabilă a prețurilor și în cazul în care:

s-au luat toate măsurile prevăzute de celelalte articole din prezentul regulament

și

situația riscă să continue să perturbe piața sau să amenințe cu perturbarea pieței,

se pot lua măsurile suplimentare care se impun.

Articolul 38

Comunicări

Statele membre și Comisia se informează reciproc cu privire la orice date necesare aplicării prezentului regulament și respectării obligațiilor internaționale privind produsele menționate la articolul 1 alineatul (1).

Articolul 39

Comitetul de gestionare a zahărului

(1)   Comisia este asistată de un Comitet de gestionare a zahărului (denumit în continuare „comitet”).

(2)   În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, articolele 4 și 7 din Decizia 1999/468/CE se aplică.

Perioada prevăzută la articolul 4 alineatul (3) din Decizia 1999/468/CE se stabilește la o lună.

(3)   Comitetul își stabilește regulamentul de procedură.

Articolul 40

Normele de punere în aplicare

(1)   Normele de punere în aplicare a prezentului regulament se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 39 alineatul (2). Normele menționate anterior includ, în special:

(a)

normele de aplicare a articolelor 3-(6), în special cele privind majorările și reducerile aplicate, în cazul diferenței de calitate față de calitatea standard, prețului de referință prevăzut la articolul 3 alineatul (3) și prețului minim prevăzut la articolul 5 alineatul (3);

(b)

normele de aplicare a articolelor 7-10;

(c)

normele de aplicare a articolelor 12, 13, 14 și 15 și, în special, condițiile de alocare a restituirilor la producție, valorile restituirilor respective și cantitățile eligibile;

(d)

normele privind stabilirea și comunicarea sumelor prevăzute la articolele 8, 15 și 16;

(e)

normele de aplicare a articolelor 26, 27 și 28, care pot include, în special:

(i)

suspendările prevăzute la articolul 26 alineatele (2) și (3), care ar putea fi definite prin invitație de participare la licitație;

(ii)

specificația produselor cărora li se pot aplica drepturi adiționale de import în conformitate cu articolul 27;

(iii)

contingentele tarifare anuale prevăzute la articolul 28 alineatul (1), eșalonate, dacă este necesar, în mod corespunzător după an și descrierea metodei de gestionare ce urmează să se aplice, care includ, după caz:

garanții care se referă la natura, proveniența și originea produsului;

dispoziții privind recunoașterea documentului utilizat pentru verificarea garanțiilor prevăzute la prima liniuță;

condițiile de livrare și durata de valabilitate a licențelor de import;

(f)

normele de aplicare a articolelor 36 și 38;

(g)

normele de aplicare a dispozițiilor titlului III capitolul 3, care pot include, în special:

(i)

modalități de redistribuire a cantităților exportabile care nu au fost alocate sau utilizate;

(ii)

măsuri adecvate prevăzute la articolul 35.

(2)   De asemenea, se pot adopta, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 39 alineatul (2):

(a)

criteriile pe care întreprinderile producătoare de zahăr trebuie să le aplice la distribuirea, între vânzătorii de sfeclă, a cantităților de sfeclă pentru care ar trebui încheiate contracte de livrare anterior însămânțărilor, prevăzute la articolul 6 alineatul (4);

(b)

modificările anexelor I și II;

(c)

o derogare de la datele stabilite la articolul 14 alineatul (2);

(d)

normele de aplicare a articolelor 16-19, în special:

(i)

informațiile complementare care trebuie comunicate de operatorii desemnați;

(ii)

criteriile privind sancțiunile, suspendările și retragerile certificatelor de autorizare a operatorilor;

(iii)

acordarea unor ajutoare și valoarea ajutoarelor acordate pentru depozitarea privată prevăzute la articolul 18 alineatul (1);

(iv)

calitatea și cantitățile minime solicitate, majorările și reducerile aplicabile și procedurile și condițiile de preluare de către agențiile de intervenție pentru achiziționarea la intervenție prevăzută la articolul 18 alineatul (2);

(v)

procentul de zahăr căruia i se aplică o cotă retras de pe piață, prevăzut la articolul 19 alineatul (1);

(vi)

condițiile privind achitarea prețului minim în cazul în care zahărul retras ar fi vândut pe piața comunitară în conformitate cu articolul 19 alineatul (4);

(e)

normele de aplicare a derogării prevăzute la articolul 23 alineatul (1);

(f)

normele de aplicare a articolelor 29 și 30 și, în special, cele privind respectarea acordurilor internaționale:

(i)

modificarea definiției prevăzute la articolul 2 alineatul (11);

(ii)

modificările anexei VI;

(g)

măsurile în conformitate cu articolul 37.

Articolul 41

Modificarea Regulamentului (CE) nr. 247/2006

Regulamentul (CE) nr. 247/2006 se modifică după cum urmează:

1.

La articolul 16, se adaugă următorul alineat:

„(3)   Franța poate acorda sectorului zahărului din regiunile ultraperiferice franceze un ajutor de până la 60 milioane EUR pentru anul de comercializare 2005/2006 și până la 90 milioane EUR pentru anii de comercializare 2006/2007 și următorii.

Articolele 87, 88 și 89 din tratat nu se aplică la ajutorul prevăzut la prezentul alineat.

Franța informează Comisia în termen de treizeci de zile de la sfârșitul fiecărui an de comercializare cu privire la valoarea ajutorului efectiv acordată.”;

2.

La articolul 23, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2)   Comunitatea finanțează măsurile prevăzute la titlurile II și III din prezentul regulament până la o sumă anuală maximă egală cu:

(milioane EUR)

 

Exercițiu financiar 2007

Exercițiu financiar 2008

Exercițiu financiar 2009

Exercițiu financiar 2010 și următorii

Departamentele franceze de peste mări

126,6

133,5

140,3

143,9

Azore și Madeira

77,9

78,0

78,1

78,2

Insulele Canare

127,3

127,3

127,3

127,3”

Articolul 42

Măsuri specifice

Măsurile care sunt în același timp necesare și justificabile pentru a răspunde, în caz de urgență, unor probleme specifice de ordin practic sunt adoptate în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 39 alineatul (2).

Măsurile menționate pot deroga de la dispozițiile prezentului regulament, dar numai în măsura și pentru perioada în care acest lucru este strict necesar.

Articolul 43

Dispoziții financiare

Regulamentul (CE) nr. 1258/1999 și, de la data de 1 ianuarie 2007, Regulamentul (CE) nr. 1290/2005, precum și dispozițiile adoptate pentru punerea în aplicarea a respectivului regulament se aplică pentru cheltuielile suportate de statele membre pentru îndeplinirea obligațiilor care decurg din prezentul regulament.

CAPITOLUL 2

Dispoziții tranzitorii și finale

Articolul 44

Măsuri tranzitorii

În conformitate cu procedura prevăzută la articolul 39 alineatul (2), se pot adopta măsuri pentru:

(a)

facilitarea tranziției de la situația pieței în cursul anului de comercializare 2005/2006 la anul de comercializare 2006/2007, în special, reducând cantitatea care poate fi produsă în conformitate cu cotele și pentru facilitarea tranziției de la dispozițiile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1260/2001 la cele stabilite prin prezentul regulament

și

(b)

asigurarea respectării de către Comunitate a obligațiilor sale internaționale cu privire la zahărul C prevăzut la articolul 13 din Regulamentul (CE) nr. 1260/2001 evitând orice dezorganizare a pieței zahărului în Comunitate.

Articolul 45

Abrogare

Regulamentul (CE) nr. 1260/2001 se abrogă.

Articolul 46

Intrare în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică din anul de comercializare 2006/2007. Cu toate acestea, articolele 39, 40, 41 și 44 se aplică de la data intrării în vigoare a prezentului regulament. Titlul II se aplică până la sfârșitul anului de comercializare 2014/2015.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 20 februarie 2006.

Pentru Consiliu

Președinte

J. PRÖLL


(1)  Avizul adoptat la 19 ianuarie 2006 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).

(2)  Avizul adoptat la 26 octombrie 2005 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).

(3)  JO L 178, 30.6.2001, p. 1. Regulament astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 39/2004 al Comisiei (JO L 6, 10.1.2004, p. 16).

(4)  JO L 58, 28.2.2006, p. 42.

(5)  JO L 184, 17.7.1999, p. 23.

(6)  JO L 42, 14.2.2006, p. 1.

(7)  JO L 160, 26.6.1999, p. 103. Regulament abrogat prin Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 (JO L 209, 11.8.2005, p. 1).

(8)  JO L 190, 23.7.1975, p. 36.

(9)  JO L 169, 30.6.2005, p. 1.

(10)  JO L 349, 31.12.1994, p. 53. Regulament astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2200/2004 (JO L 374, 22.12.2004, p. 1).

(11)  JO L 318, 20.12.1993, p. 18. Regulament astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2580/2000 (JO L 298, 25.11.2000, p. 5).

(12)  JO L 58, 28.2.2006, p. 32.


ANEXA I

CALITĂȚI STANDARD

PUNCTUL I

Calitatea standard a sfeclei

Sfecla de calitate standard are următoarele caracteristici:

(a)

calitate bună, originală și comercială;

(b)

16 % conținut zahăr la recepție.

PUNCTUL II

Calitatea standard a zahărului alb

1.

Zahărul alb de calitate standard are următoarele caracteristici:

(a)

calitate bună, originală și comercială; uscat, sub formă de cristale cu granulație omogenă, care curge liber;

(b)

polarizare minimă de 99,7o;

(c)

umiditate maximă de 0,06 %;

(d)

conținut maxim de zahăr invertit: 0,04 %;

(e)

numărul de puncte determinate în conformitate cu dispozițiile alineatului (2) nu depășește, în total 22, nici:

 

15 puncte pentru conținutul de cenușă,

 

9 pentru tipul de culoare, determinat prin metoda Institutului pentru tehnologia agricolă și industria zahărului Brunswick (denumită în continuare „metoda Brunswick”);

 

6 pentru colorarea soluției, determinată prin metoda Comisiei internaționale pentru metode uniforme de analiză a zahărului (denumită în continuare „metoda Icumsa”).

2.

Un punct corespunde:

(a)

la 0,0018 % conținut de cenușă, determinat prin metoda Icumsa la 28o Brix;

(b)

la 0,5 unitate de tip de culoare, determinat prin metoda Brunswick;

(c)

la 7,5 unități de colorare a soluției, determinată prin metoda Icumsa.

3.

Metodele utilizate pentru determinarea elementelor prevăzute la punctul 1 sunt aceleași cu cele utilizate pentru determinarea acestor elemente în cadrul măsurilor de intervenție.

PUNCTUL III

Calitatea standard a zahărului brut

1.

Zahărul brut de calitate standard este un zahăr cu un randament de zahăr alb de 92 %.

2.

Randamentul zahărului brut din sfeclă se calculează scăzând din gradul de polarizare a zahărului respectiv:

(a)

de patru ori procentul de conținut cenușă;

(b)

de două ori procentul de conținut în zahăr invertit;

(c)

numărul 1.

3.

Randamentul zahărului brut din trestie de zahăr se calculează scăzând 100 din dublul gradului de polarizare al zahărului în cauză.


ANEXA II

CONDIȚII DE ACHIZIȚIONARE A SFECLEI

PUNCTUL I

În sensul prezentei anexe, prin „părți contractante ale unui contract de livrare” se înțelege:

(a)

întreprinderile producătoare de zahăr (denumite în continuare „producători”)

și

(b)

vânzătorii de sfeclă (denumiți în continuare „vânzători”).

PUNCTUL II

1.

Contractele de livrare sunt încheiate în scris și pentru o cantitate determinată de sfeclă căreia i se aplică o cotă.

2.

Contractele de livrare precizează dacă se poate furniza o cantitate suplimentară de sfeclă și în ce condiții.

PUNCTUL III

1.

Contractele de livrare stabilesc prețurile de achiziție pentru cantitățile de sfeclă prevăzute la articolul 6 alineatul (3) prima liniuță și, după caz, a doua liniuță. În cazul cantităților prevăzute la articolul 6 alineatul (3) prima liniuță, prețurile nu pot fi mai mici decât prețul minim al sfeclei reglementate de cote, prevăzut la articolul 5 alineatul (1).

2.

Contractele de livrare prevăd, pentru sfeclă, un conținut de zahăr determinat. Ele conțin un barem de conversie care indică diferitele conținuturi de zahăr și coeficienții folosiți pentru a converti cantitățile de sfeclă furnizate în cantități ce corespund conținutului de zahăr menționat în contractul de livrare.

Baremul se stabilește pe baza randamentelor ce corespund diferitelor conținuturi de zahăr.

3.

În cazul în care un vânzător a încheiat cu un producător un contract de livrare pentru sfecla prevăzută la articolul 6 alineatul (3) prima liniuță, toate livrările vânzătorului în cauză, convertite în conformitate cu alineatul (2) de la prezentul punct, se consideră livrări în sensul articolului 6 alineatul (3) prima liniuță, până la cantitatea de sfeclă specificată în contractul de livrare.

4.

Producătorii care fabrică o cantitate de zahăr mai mică decât cantitatea lor de sfeclă căreia i se aplică o cotă pentru care au încheiat, anterior însămânțărilor, contracte de livrare în conformitate cu dispozițiile articolului 6 alineatul (3) prima liniuță, distribuie între vânzătorii cu care au încheiat, anterior însămânțărilor, contracte de livrare în sensul articolului 6 alineatul (3) prima liniuță, cantitatea de sfeclă care corespunde producției suplimentare până la atingerea cotei lor.

Un acord sectorial poate deroga de la prezenta dispoziție.

PUNCTUL IV

1.

Contractele de livrare stabilesc dispoziții privind durata normală a livrărilor de sfeclă și eșalonarea lor în timp.

2.

Dispozițiile prevăzute la alineatul (1) sunt cele aplicate pe durata anului de comercializare precedent, ținând seama de nivelul producției reale; un acord sectorial poate deroga de la prezenta dispoziție.

PUNCTUL V

1.

Contractele de livrare specifică centrele de colectare a sfeclei.

2.

În cazul în care vânzătorul și producătorul au încheiat deja un contract de livrare pentru anul de comercializare precedent, centrele de colectare convenite pentru livrările din cadrul respectivului an rămân valabile. Un acord sectorial poate deroga de la prezenta dispoziție.

3.

În contractele de livrare se prevede că cheltuielile de încărcare și transport de la centrele de colectare sunt responsabilitatea producătorului sub rezerva convențiilor specifice care respectă normele sau uzanțele locale în vigoare până în anul de comercializare precedent.

4.

Cu toate acestea, în cazul în care, în Danemarca, Grecia, Spania, Irlanda, Portugalia, Finlanda și Regatul Unit, sfecla este livrată franco fabrica de zahăr, contractele de livrare prevăd o participare a producătorului la cheltuielile de încărcare și transport și le determină procentul sau sumele.

PUNCTUL VI

1.

Contractele de livrare specifică locurile de recepție a sfeclei.

2.

În cazul în care vânzătorul și producătorul au încheiat deja un contract de livrare pentru anul de comercializare precedent, locurile de recepție convenite pentru livrări pe durata respectivului an rămân valabile. Un acord sectorial poate deroga de la prezenta dispoziție.

PUNCTUL VII

1.

Contractele de livrare prevăd determinarea conținutului de zahăr prin metoda polarimetrică. La recepție, se prelevează un eșantion de sfeclă.

2.

Un acord sectorial poate prevedea un alt stadiu de prelevare a eșantioanelor. În acest caz, contractul de livrare prevede o corecție pentru compensarea unei posibile micșorări a conținutului de zahăr între momentul recepției și cel al prelevării eșantionului.

PUNCTUL VIII

Contractele de livrare prevăd determinarea greutății brute, a tarei și a conținutului de zahăr cu ajutorul uneia dintre modalitățile următoare:

(a)

concomitent, de către producător și organizația profesională a producătorilor de sfeclă, în cazul în care se prevede printr-un acord sectorial;

(b)

de către producător, sub supravegherea organizației profesionale a producătorilor de sfeclă;

(c)

de către producător, sub supravegherea unui expert desemnat de statul membru în cauză cu condiția ca vânzătorul să suporte cheltuielile.

PUNCTUL IX

1.

Pentru întreaga cantitate de sfeclă livrată, contractele de livrare prevăd respectarea de către producător a uneia sau mai multora dintre obligațiile următoare:

(a)

restituirea gratuită vânzătorului, franco fabrică, a pulpei proaspete din tonajul de sfeclă livrat;

(b)

restituirea gratuită vânzătorului, franco fabrică, a unei părți din pulpa respectivă în stare presată, uscată sau uscată și cu melasă;

(c)

restituirea vânzătorului, franco fabrică, a pulpei în stare presată sau uscată; în acest caz, producătorul poate solicita vânzătorului suportarea cheltuielilor aferente presării sau uscării;

(d)

plata către vânzător a unei compensări care ține seama de posibilitățile de vânzare a pulpei în cauză.

În cazul în care unele părți din întreaga cantitate de sfeclă livrată trebuie tratate diferit, contractul de livrare impune mai multe obligații prevăzute la primul paragraf.

2.

Un acord sectorial poate prevedea livrarea pulpei la un stadiu diferit de cel menționat la alineatul (1) literele (a), (b) și (c).

PUNCTUL X

1.

Contractele de livrare stabilesc termene de achitare a unor posibile avansuri și a prețului de achiziție a sfeclei.

2.

Termenele prevăzute la alineatul (1) sunt cele valabile pe durata anului de comercializare precedent. Un acord sectorial poate deroga de la prezenta dispoziție.

PUNCTUL XI

În cazul în care contractele de livrare prevăd normele privind materia care face obiectul prezentei anexe sau conțin dispoziții care reglementează alte materii, dispozițiile și efectele în cauză nu pot fi contrare prezentei anexe.

PUNCTUL XII

1.

Acordurile sectoriale menționate la articolul 2 punctul 11 litera (b) prevăd o clauză de arbitraj.

2.

În cazul în care acordurile sectoriale la nivel comunitar, regional sau local menționează normele privind materiile care fac obiectul prezentului regulament sau conțin dispoziții care reglementează alte materii, dispozițiile și efectele în cauză nu pot fi contrare prezentei anexe.

3.

Acordurile prevăzute la alineatul (2) se referă, în special, la:

(a)

norme privind distribuirea între vânzători a cantităților de sfeclă pe care producătorul hotărăște să le achiziționeze anterior însămânțărilor, pentru fabricarea zahărului, în limitele cotei;

(b)

norme privind distribuirea menționată la punctul III alineatul (4);

(c)

baremul de conversie prevăzut la punctul III alineatul (2);

(d)

dispozițiile privind alegerea și furnizarea semințelor pentru soiurile de sfeclă ce trebuie produse;

(e)

conținutul de zahăr minim al sfeclei ce trebuie livrată;

(f)

consultarea reprezentanților producătorului și vânzătorilor înainte de fixarea datei de începere a livrărilor de sfeclă;

(g)

plata unor prime vânzătorilor pentru livrările anticipate sau tardive;

(h)

indicații privind:

(i)

partea de pulpă prevăzută la punctul IX alineatul (1) litera (b);

(ii)

cheltuielile prevăzute la punctul IX alineatul (1) litera (c);

(iii)

compensarea prevăzută la punctul IX alineatul (1) litera (d);

(i)

ridicarea pulpei de către vânzător;

(j)

fără a aduce atingere articolului 5 alineatul (1), repartizarea privind distribuirea între producător și vânzători a diferenței posibile dintre prețul de referință și prețul de vânzare efectiv al zahărului.

PUNCTUL XIII

În cazul în care nu există acorduri sectoriale, care să menționeze distribuirea între vânzători a cantităților de sfeclă pe care producătorul se oferă să le achiziționeze, anterior însămânțărilor, pentru fabricarea zahărului în limitele cotei, statul membru în cauză poate prevedea normele de distribuire el însuși.

Normele respective pot, de asemenea, acorda vânzătorilor tradiționali de sfeclă către cooperative drepturi de livrare diferite de cele de care ar beneficia în cazul apartenenței la cooperativele menționate anterior.


ANEXA III

COTE NAȚIONALE ȘI REGIONALE

(tone)

State membre sau regiuni

Zahăr

Izoglucoză

Sirop de inulină

(1)

(2)

(3)

(4)

Belgia

819 812

71 592

215 247

Republica Cehă

454 862

Danemarca

420 746

Germania

3 416 896

35 389

Grecia

317 502

12 893

Spania

996 961

82 579

Franța (metropolitană)

3 288 747

19 846

24 521

Departamentele franceze de peste mări

480 245

Irlanda

199 260

Italia

1 557 443

20 302

Letonia

66 505

Lituania

103 010

Ungaria

401 684

137 627

Țările de Jos

864 560

9 099

80 950

Austria

387 326

Polonia

1 671 926

26 781

Portugalia (continentală)

69 718

9 917

Regiunea Autonomă a Azorelor

9 953

Slovacia

207 432

42 547

Slovenia

52 973

Finlanda

146 087

11 872

Suedia

368 262

Regatul Unit

1 138 627

27 237

Total

17 440 537

507 680

320 718


ANEXA IV

PUNCTUL I

COTE ADIȚIONALE PENTRU ZAHĂR

(tone)

State membre

Cota adițională

Belgia

62 489

Republica Cehă

20 070

Danemarca

31 720

Germania

238 560

Grecia

10 000

Spania

10 000

Franța (metropolitană)

351 695

Irlanda

10 000

Italia

10 000

Letonia

10 000

Lituania

8 985

Ungaria

10 000

Țările de Jos

66 875

Austria

18 486

Polonia

100 551

Portugalia (continentală)

10 000

Slovacia

10 000

Slovenia

10 000

Finlanda

10 000

Suedia

17 722

Regatul Unit

82 847

Total

1 100 000

PUNCTUL II

COTE SUPLIMENTARE PENTRU IZOGLUCOZĂ

(tone)

State membre

Cota suplimentară

Italia

60 000

Lituania

8 000

Suedia

35 000


ANEXA V

MODALITĂȚI PRIVIND TRANSFERURILE DE COTE DE ZAHĂR ȘI DE IZOGLUCOZĂ

PUNCTUL I

În sensul prezentei anexe, se înțelege prin:

(a)

„fuziune de întreprinderi”, reuniunea a două sau mai multe întreprinderi într-o singură întreprindere;

(b)

„transferul unei întreprinderi”, transferul sau absorbția patrimoniului unei întreprinderi beneficiare de cote la profitul uneia sau mai multor întreprinderi;

(c)

„transferul unei fabrici”, transferul de proprietate a unei unități tehnice cuprinzând toată instalația necesară fabricării produsului în cauză uneia sau mai multor întreprinderi, antrenând absorbția parțială sau totală a producției întreprinderii care transferă proprietatea;

(d)

„închirierea unei fabrici”, contractul de închiriere a unei unități tehnice cuprinzând toată instalația necesară fabricării zahărului în vederea exploatării sale, încheiat pe o durată de cel puțin trei ani de comercializare consecutivi și pe care părțile se obligă să nu îl rezilieze înainte de termenul celui de-al treilea an de comercializare, cu o întreprindere amplasată în statul membru unde se află fabrica respectivă, în cazul în care, după intrarea în vigoare a închirierii, întreprinderea care ia în chirie fabrica în cauză poate fi considerată, pentru întreaga producție, o singură întreprindere producătoare de zahăr.

PUNCTUL II

1.

În cazul fuziunii sau al transferului întreprinderilor producătoare de zahăr sau în cazul transferului fabricilor producătoare de zahăr, cotele se modifică, fără a aduce atingere alineatului (2), după cum urmează:

(a)

în caz de fuziune a întreprinderilor producătoare de zahăr, statul membru atribuie întreprinderii care rezultă din fuziune o cotă egală cu suma cotelor atribuite înainte de fuziune întreprinderilor producătoare de zahăr în cauză;

(b)

în caz de transfer al unei întreprinderi producătoare de zahăr, statul membru atribuie, pentru producția de zahăr, întreprinderii care beneficiază de transferul de bunuri cota întreprinderii transferate sau, în cazul în care sunt mai multe întreprinderi care beneficiază de transferul de bunuri, atribuirea se face proporțional cu volumul de producție absorbit de fiecare dintre ele;

(c)

în cazul transferului unei fabrici producătoare de zahăr, statul membru reduce cota întreprinderii care transferă proprietatea fabricii și mărește cota întreprinderii sau a întreprinderilor producătoare de zahăr care achiziționează fabrica în cauză, cu cantitatea scăzută proporțional cu volumul de producție absorbit.

2.

În cazul în care o parte dintre producătorii de sfeclă sau de trestie de zahăr afectați direct de una dintre operațiunile prevăzute la alineatul (1) își manifestă în mod expres voința de a livra sfecla sau trestia unei întreprinderi producătoare de zahăr care nu ia parte la astfel de operațiuni, statul membru poate efectua atribuirea în funcție de volumul de producție absorbit de întreprinderea la care intenționează să livreze sfecla sau trestia.

3.

În cazul încetării activităților în condiții diferite de cele prevăzute la alineatul (1):

(a)

ale unei întreprinderi producătoare de zahăr;

(b)

ale uneia sau mai multor fabrici producătoare de zahăr,

statul membru poate atribui partea cotelor afectate de încetarea activității respective uneia sau mai multor întreprinderi producătoare de zahăr.

În cazul prevăzut la primul paragraf litera (b), statul membru poate, de asemenea, în cazul în care o parte dintre producătorii implicați își manifestă în mod expres voința de a livra sfecla sau trestia de zahăr unei anumite întreprinderi producătoare de zahăr, să atribuie partea cotelor ce corespunde sfeclei sau trestiei de zahăr în cauză întreprinderii căreia intenționează să îi livreze produsele.

4.

În cazul în care se recurge la derogarea menționată la articolul 6 alineatul (6), statul membru respectiv poate solicita producătorilor de sfeclă și întreprinderilor producătoare de zahăr afectate de derogarea menționată anterior să prevadă în acordurile lor sectoriale clauze specifice în vederea aplicării de către statul membru în cauză a dispozițiilor alineatelor (2) și (3) de la prezentul punct.

5.

În cazul închirierii unei fabrici care aparține unei întreprinderi producătoare de zahăr, statul membru poate reduce cota întreprinderii care oferă această fabrică pentru închiriere și poate atribui partea de cotă micșorată întreprinderii care închiriază fabrica pentru a produce zahăr.

În cazul în care închirierea se întrerupe în timpul celor trei ani de comercializare, perioadă prevăzută la punctul (I) litera (d), statul membru anulează retroactiv adaptarea cotelor efectuată în temeiul primului alineat de la prezentul punct, de la data la care închirierea a intrat în vigoare. Cu toate acestea, în cazul în care închirierea ia sfârșit din motiv de forță majoră, statul membru nu are obligația să anuleze adaptarea.

6.

În cazul în care o întreprindere producătoare de zahăr nu mai este în măsură să garanteze respectarea obligațiilor care decurg din regulamentul comunitar privind producătorii de sfeclă sau de trestie de zahăr în cauză, iar această situație s-a constatat de autoritățile competente ale statului membru respectiv, acesta din urmă poate atribui, pentru unul sau mai mulți ani de comercializare, partea de cote aferentă uneia sau mai multor întreprinderi producătoare de zahăr în mod proporțional cu volumul de producție absorbit.

7.

În cazul în care un stat membru atribuie unei întreprinderi producătoare de zahăr garanții de preț și de comercializare pentru prelucrarea sfeclei de zahăr în alcool etilic, statul respectiv poate atribui, în acord cu întreprinderea respectivă și producătorii de sfeclă în cauză, pentru unul sau mai mulți ani de comercializare, total sau parțial, cote de producție de zahăr uneia sau mai multor întreprinderi.

PUNCTUL III

În cazul fuziunii sau transferului de întreprinderi producătoare de izoglucoză sau în cazul transferului unei fabrici producătoare de izoglucoză, statul membru poate efectua atribuirea de cote în cauză pentru producția de izoglucoză uneia sau mai multor altor întreprinderi care dispun sau nu de o cotă de producție.

PUNCTUL IV

Măsurile luate în temeiul punctelor II și III pot produce efecte numai în situația îndeplinirii următoarelor condiții:

(a)

interesul fiecăreia dintre părțile implicate se ia în considerare;

(b)

statul membru în cauză consideră că aceste măsuri sunt de natură să amelioreze structura sectoarelor de producție a sfeclei sau a trestiei și a fabricării zahărului;

(c)

se referă la întreprinderi stabilite pe teritoriul pentru care cota se stabilește în anexa III.

PUNCTUL V

În cazul în care fuziunea sau transferul intervine între 1 octombrie și 30 aprilie din anul următor, măsurile prevăzute la punctele II și III produc efecte pentru anul de comercializare în curs.

În cazul în care fuziunea sau transferul intervine între 1 mai și 30 septembrie din același an, măsurile menționate la punctele II și III produc efecte pentru anul de comercializare următor.

PUNCTUL VI

În cazul în care se aplică articolul 10 alineatul (3), statele membre atribuie cotele ajustate până la sfârșitul lunii februarie, în vederea aplicării lor pe durata anului de comercializare următor.

PUNCTUL VII

În cazul în care se aplică punctele II și III, statele membre transmit Comisiei informații privind cotele ajustate la cincisprezece zile de la sfârșitul perioadelor prevăzute la punctul (V).


ANEXA VI

STATE MENȚIONATE LA ARTICOLUL 2 PUNCTUL 12

 

Barbados

 

Belize

 

Côte d'Ivoire

 

Republica Congo

 

Fiji

 

Guyana

 

India

 

Jamaica

 

Kenya

 

Madagascar

 

Malawi

 

Mauritius

 

Mozambic

 

Saint Kitts și Nevis-Anguilla

 

Surinam

 

Swaziland

 

Tanzania

 

Trinidad și Tobago

 

Uganda

 

Zambia

 

Zimbabwe


ANEXA VII

PRODUSE PRELUCRATE

Cod NC

Descrierea mărfurilor

ex 0403

Zară, lapte covăsit și smântână, iaurt, chefir și alte tipuri de lactate și smântână fermentate sau acidifiate, chiar concentrate sau cu adaos de zahăr sau de alți îndulcitori, aromatizate sau cu adaos de fructe sau cacao:

0403 10

Iaurturi:

0403 10 51-0403 10 99

— —

aromatizate sau cu adaos de fructe sau cacao

0403 90

altele:

0403 90 71-0403 90 99

— —

aromatizate sau cu adaos de fructe sau cacao

ex 0710

Legume nefierte sau fierte în apă sau la aburi, congelate:

0710 40 00

Porumb dulce

ex 0711

Legume conservate provizoriu (cu ajutorul gazului sulfuros sau în apă sărată, sulfurată sau cu adaos de alte substanțe ce servesc la asigurarea provizorie a conservării lor, de exemplu), dar improprii alimentației în aceeași stare:

0711 90

alte legume; amestec de legume:

 

— —

Legume:

0711 90 30

Porumb dulce

1702 50 00

Fructoză chimic pură

ex 1704

Produse zaharoase fără cacao (inclusiv ciocolata albă), cu excepția extractelor din lemn dulce de la subpoziția 1704 90 10

1806

Ciocolată și alte preparate alimentare cu conținut de cacao

ex 1901

Extracte de malț: preparate alimentare din făină, crupe, grișuri, amidon, fecule sau extracte de malț fără conținut de cacao sau cu un conținut de cacao mai mic de 40 % calculat pe bază degresată în întregime, nespecificate și necuprinse în altă parte; preparate alimentare de produse încadrate la nr. 0401-0404 fără conținut de cacao sau cu conținut de cacao mai mic de 5 % în greutate calculat pe bază degresată în întregime, nespecificate și necuprinse în altă parte.

1901 10 00

Preparate pentru alimentația copiilor, ambalate pentru vânzarea cu amănuntul

1901 20 00

Amestecuri și paste pentru prepararea produselor de brutărie, patiserie sau biscuiți nr. 1905

1901 90

altele:

 

— —

altele:

1901 90 99

— — —

altele

ex 1902

Paste făinoase, chiar fierte sau umplute (cu carne sau alte substanțe) sau preparate în alt mod, cum ar fi spaghete, macaroane, fidea, lasagna, gnocchi, ravioli, caneloni, cușcuș, chiar preparat:

1902 20

Paste făinoase umplute (chiar fierte sau preparate în alt mod):

 

— —

altele:

1902 20 91

— — —

fierte

1902 20 99

— — —

altele

1902 30

alte paste făinoase

1902 40

Cușcuș

1902 40 90

— —

altele

1904

Produse pe bază de cereale obținute prin expandare sau prăjire (fulgi de porumb, de exemplu); cereale (altele decât porumbul) boabe sau fulgi sau alte boabe prelucrate (cu excepția făinii, a crupei și a grișului), prefierte sau preparate în alt mod, nespecificate și necuprinse în altă parte

ex 1905

Produse de brutărie, patiserie sau biscuiți, chiar cu adaos de cacao; ostii, cașete vide pentru medicamente, vafe cu capac, foi uscate din făină, amidon, feculă și produse similare:

1905 10 00

Pâine crocantă denumită Knäckebrot

1905 20

Turtă dulce

1905 31

— —

Biscuiți cu adaos de îndulcitori

1905 32

— —

Vafe și alveole

1905 40

Pesmeți, pâine prăjită și produse similare prăjite

1905 90

altele

 

— —

altele

1905 90 45

— — —

Biscuiți

1905 90 55

— — —

Produse extrudate sau expandate, sărate sau aromatizate

1905 90 60

— — — —

cu adaos de îndulcitori

1905 90 90

— — — —

altele

ex 2001

Legume, fructe și alte părți comestibile ale plantelor, preparate sau conservate în oțet sau acid acetic

2001 90

altele:

2001 90 30

— —

Porumb dulce (Zea mays var. saccharata)

2001 90 40

— —

Igname, batate și părți de plante comestibile similare cu conținut de amidon sau fecule mai mare sau egal cu 5 %

ex 2004

Alte legume preparate sau conservate cu alți conservanți decât oțetul sau acidul acetic, congelate, alte produse decât cele de la nr. 2006

2004 10

Cartofi:

 

— —

altele:

2004 10 91

— — —

sub formă de făină, griș sau fulgi

2004 90

alte legume și amestecuri de legume:

2004 90 10

— —

Porumb dulce (Zea mays var. saccharata)

ex 2005

Alte legume preparate sau conservate cu alți conservanți decât oțetul sau acidul acetic, necongelate, alte produse decât cele de la nr. 2006:

2005 20

Cartofi:

2005 20 10

— —

sub formă de făină, griș sau fulgi

2005 80 00

Porumb dulce (Zea mays var. saccharata)

ex 2101

Extracte, esențe și concentrate de cafea, ceai sau maté și preparate pe baza acestor produse sau pe bază de cafea, ceai sau maté; cicoare prăjită și alți înlocuitori prăjiți ai cafelei și extractele, esențele și concentratele acestora:

 

Extracte, esențe și concentrate de cafea și preparate pe bază de aceste extracte, esențe sau concentrate sau pe bază de cafea:

 

— —

Preparate pe bază de extracte, esențe sau concentrate sau pe bază de cafea:

2101 12 98

— — —

altele

 

Extracte, esențe și concentrate de ceai sau de maté și preparate pe baza acestor extracte, esențe sau concentrate sau pe bază de ceai sau de maté

 

— —

Preparate:

2101 20 98

— — —

altele

 

Cicoare prăjită și alți înlocuitori prăjiți ai cafelei și extractele, esențele și concentratele acestora:

 

— —

Cicoare prăjită și alți înlocuitori prăjiți ai cafelei:

2101 30 19

— — —

altele

 

— —

Extracte, esențe și concentrate de cicoare prăjită și alți înlocuitori prăjiți ai cafelei:

2101 30 99

— — —

altele

2105 00

Înghețată de consum, chiar cu conținut de cacao

ex 2106

Preparate alimentare, nespecificate și necuprinse în altă parte:

2106 90

altele:

2106 90 10

— —

Preparate denumite „brânză topită”

 

— —

altele:

2106 90 92

— — — — —

care nu conțin grăsimi provenind din lapte, zaharoză, izoglucoză, glucoză, amidon sau feculă sau care conțin cel puțin 1,5 % grăsimi provenind din lapte, mai puțin de 5 % zaharoză sau izoglucoză, mai puțin de 5 % glucoză, amidon sau feculă

2106 90 98

— — — — —

altele

2202

Ape, incluzând ape minerale și ape gazoase, cu adaos de zahăr sau de alți îndulcitori sau aromatizanți și alte băuturi nealcoolice, cu excepția sucurilor de fructe sau de legume de la nr. 2009

2205

Vermuturi și alte vinuri din struguri proaspeți preparate pe bază de plante sau de substanțe aromatice

ex 2008

Alcool etilic nedenaturat cu un conținut de alcool de mai puțin de 80 % vol; rachiuri, lichioruri și alte băuturi spirtoase:

2208 20

Rachiuri din vin sau tescovină:

2208 50 91-2208 50 99

Rachiu de ienupăr

2208 70

Lichioruri

2208 90 41-2208 90 78

alte rachiuri și alte băuturi spirtoase

2905 43 00

Manită

2905 44

D-Glucitol (sorbitol)

ex 3302

Amestecuri de substanțe odoriferante și amestecuri (inclusiv soluții alcoolice) pe bază de una sau mai multe dintre aceste substanțe, de tipul celor utilizate ca materie de bază pentru industrie; alte preparate pe bază de substanțe odoriferante, de tipul celor utilizate pentru fabricarea băuturilor:

3302 10

de tipul celor utilizate pentru industriile alimentare sau de băuturi:

 

— —

de tipul celor utilizate pentru industria de băuturi:

 

— — —

Preparate conținând toți agenții aromatizanți care caracterizează o băutură

 

— — — — —

altele (cu conținut de alcool mai mic sau egal cu 0,5 % vol):

3302 10 29

altele

ex capitolul 38

Produse diverse din industria chimică:

3824 60

Sorbitol, altul decât cel de la nr. 2905 44