03/Volumul 70

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

77

L 058/1

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

(1)

Funcționarea și dezvoltarea pieței comune pentru produsele agricole ar trebui să fie însoțite de instituirea unei politici agricole comune care să presupună, în special, o organizare comună a piețelor agricole ce poate lua diferite forme în funcție de produse.

(2)

Piața zahărului în Comunitate se bazează pe principii care au fost considerabil modificate în trecut pentru alte organizări comune ale pieței. Pentru a atinge obiectivele enunțate la articolul 33 din tratat și, în special, pentru a stabiliza piețele și a asigura un nivel de trai echitabil populației agricole din sectorul zahărului, este necesară remanierea în profunzime a organizării comune a pieței în sectorul zahărului.

(3)

Luând în considerare aceste evoluții, Regulamentul (CE) nr. 1260/2001 al Consiliului din 19 iunie 2001 de organizare comună a piețelor în sectorul zahărului (3) ar trebui abrogat și înlocuit printr-un nou regulament.

(4)

Prețurile de referință ar trebui stabilite pentru calități standard de zahăr alb și de zahăr brut. Aceste calități standard ar trebui să corespundă unor calități medii reprezentative pentru zaharurile produse în Comunitate și să fie definite pe baza criteriilor aplicabile în comerțul cu zahăr. Ar trebui, de asemenea, permisă revizia calităților standard pentru a ține seama, în special, de cerințele comerciale și de evoluția tehnologică în domeniul analizei.

(5)

Pentru a obține informații fiabile cu privire la prețurile comunitare ale zahărului, ar trebui introdus un sistem de comunicare a prețurilor care va servi ca bază pentru stabilirea nivelurilor de preț al pieței pentru zahărul alb.

(6)

Ar trebui stabilit un preț minim pentru sfecla de zahăr prin aplicarea unei cote-părți, care să corespundă unei calități standard ce trebuie definită, pentru asigurarea unui nivel de trai echitabil producătorilor de sfeclă de zahăr și de trestie de zahăr din cadrul Comunității.

(7)

Ar trebui prevăzute instrumente specifice care să asigure un echilibru just al drepturilor și îndatoririlor între întreprinderile producătoare de zahăr și producătorii de sfeclă de zahăr. Prin urmare, ar trebui stabilite dispoziții-cadru care să reglementeze relațiile contractuale între cumpărătorii și vânzătorii de sfeclă de zahăr. Dată fiind diversitatea situațiilor naturale, economice și tehnice, uniformizarea condițiilor de achiziționare a sfeclei de zahăr în cadrul Comunității este dificilă. Există deja acorduri sectoriale între asociațiile de producători de sfeclă de zahăr și întreprinderile producătoare de zahăr. Prin urmare, dispozițiile-cadru ar trebui să se limiteze la definirea garanțiilor minime necesare producătorilor de sfeclă de zahăr și industriei zahărului pentru buna funcționare a economiei zahărului, prevăzând posibilitatea de derogare de la anumite norme în cadrul unui acord sectorial.

(8)

Motivele care au determinat Comunitatea să adopte, în trecut, un regim de cote de producție pentru zahăr, izoglucoză și sirop de inulină rămân fondate. Cu toate acestea, date fiind evoluțiile de la nivel comunitar și internațional, sistemul de producție ar trebui adaptat pentru stabilirea unui nou regim și a unor noi reduceri de cote. În legătură cu modelul regimului de cote precedent, statele membre ar trebui să atribuie cotele întreprinderilor aflate pe teritoriul lor. Este important ca, în cadrul noii organizări comune a pieței în sectorul zahărului, cotele să își păstreze statutul juridic, deoarece, în conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție, regimul cotelor constituie un instrument de reglementare a pieței zahărului destinat să răspundă unor obiective de interes public.

(9)

Având în vedere deciziile privind ajutorul la export adoptate recent de grupul special al Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) și de organul de apel cu privire la ajutoarele comunitare acordate la exportul de zahăr și pentru a permite agenților economici din Comunitate să treacă, fără dificultăți, de la regimul de cote precedent la regimul actual, ar trebui ca întreprinderile producătoare de zahăr să poată beneficia, în anul de comercializare 2006/2007, de o cotă adițională bazată pe cea mai mică valoare a zahărului C.

(10)

Pentru a atenua efectele scăderii prețurilor zahărului asupra izoglucozei și pentru a evita penalizarea producției unor calități de izoglucoză, ar trebui atribuite cote adiționale beneficiarilor actuali de cote de izoglucoză. Pe de altă parte, ar trebui prevăzute cote suplimentare pentru a permite adaptarea sectorului de îndulcitori din unele state membre în condițiile prevăzute pentru atribuirea cotelor adiționale de zahăr.

(11)

Pentru a garanta o reducere suficientă a producției comunitare de zahăr, de izoglucoză și de sirop de inulină, Comisia ar trebui să aibă abilitatea să ajusteze cotele și să le stabilească la un nivel tolerabil după încheierea fondurilor de restructurare în 2010.

(12)

Întrucât trebuie lăsată statelor membre o anumită libertate de acțiune cu privire la adaptarea structurală a sectoarelor prelucrării și culturii sfeclei și trestiei de zahăr pe durata perioadei de aplicare a cotelor, ar trebui ca statele membre să fie autorizate să modifice cotele întreprinderilor în anumite limite, fără a reduce, cu toate acestea, funcționarea fondului de restructurare ca instrument instituit prin Regulamentul (CE) nr. 320/2006 al Consiliului din 20 februarie 2006 de instituire a unui regim temporar de restructurare a industriei zahărului în Comunitatea Europeană. (4)

(13)

Cotele de zahăr sunt alocate sau reduse ca urmare a fuziunii sau transferului de întreprinderi și în caz de transfer sau închiriere de uzine. Statele membre ar trebui să determine condițiile de ajustare a cotelor întreprinderilor în cauză evitând ca modificările cotelor întreprinderilor producătoare de zahăr să se facă în detrimentul intereselor producătorilor de sfeclă de zahăr sau ale producătorilor de trestie de zahăr în cauză.

(14)

Întrucât producția căreia i se aplică o cotă atribuită întreprinderilor este un mijloc de garantare că producătorii de sfeclă de zahăr și de trestie de zahăr obțin prețurile comunitare și își comercializează producția, ar trebui ca, la transferurile cotelor în interiorul regiunilor de producție, să se țină seama de interesul tuturor părților în cauză și, în special, al producătorilor de sfeclă sau trestie de zahăr.

(15)

Pentru a permite o creștere a debușeurilor zahărului, izoglucozei și siropului de inulină pe piața internă a Comunității, ar trebui să se prevadă că zahărul, izoglucoza și siropul de inulină utilizate în Comunitate pentru fabricarea unor produse, cum sunt produsele chimice și farmaceutice, alcoolul sau romul, pot fi considerate ca producție peste cotă, în funcție de anumite condiții ce trebuie stabilite.

(16)

O parte a producției peste cotă ar trebui utilizată pentru asigurarea unei aprovizionări suficiente a regiunilor ultraperiferice sau ar putea fi exportată cu respectarea angajamentelor subscrise de Comunitate în cadrul OMC.

(17)

În cazul în care producția de zahăr, izoglucoză și sirop de inulină depășește cotele, ar trebui să fie posibilă punerea în aplicare a unui mecanism care să permită reportarea cantităților excedentare de zahăr, izoglucoză sau sirop de inulină, care se consideră ca producție căreia i se aplică o cotă, în următorul an de comercializare pentru a evita orice denaturare a pieței cauzată de zahărul excedentar.

(18)

S-au prevăzut unele mecanisme pentru producția peste cote. În cazul în care, pentru anumite cantități, nu se îndeplinesc condițiile aplicabile, ar trebui stabilită o taxă pe excedent pentru a preveni acumularea pe piață a acestor cantități prejudiciabile.

(19)

Ar trebui instituită o taxă pe producție pentru a contribui la finanțarea cheltuielilor care apar în cadrul organizării comune a pieței în sectorul zahărului.

(20)

Pentru a asigura un control eficient al producției agenților producători de zahăr, de izoglucoză sau de sirop de inulină, este necesară stabilirea unui sistem de autorizare a operatorilor și de a prevedea ca informațiile detaliate privind producția respectivă să fie comunicate statelor membre în cauză.

(21)

Ar trebui menținut un sistem temporar și limitat de achiziționare în sistem de intervenție pentru a contribui la stabilizarea pieței, în cazul în care prețurile pieței, pe parcursul unui an de comercializare dat, ar scădea sub prețul de referință stabilit pentru anul de comercializare următor.

(22)

Ar trebui prevăzute noi instrumente de piață care vor fi gestionate de Comisie. În primul rând, ar trebui să fie posibil ca, în cazul în care prețurile pieței ar scădea sub prețul de referință pentru zahărul alb, comercianții să beneficieze de un regim de depozitare privat, în condiții care vor fi stabilite de Comisie. În al doilea rând, pentru a menține echilibrul structural al pieței în sectorul zahărului la un nivel de preț apropiat de prețul de referință, Comisia ar trebui să poată decide retragerea unor cantități de zahăr de pe piață până la restabilirea echilibrului pieței.

(23)

Crearea unei piețe unice comunitare în sectorul zahărului necesită stabilirea unui regim comercial la frontierele exterioare ale Comunității. Acest regim comercial ar implica drepturi de import și restituiri la export și ar trebui, în principiu, să stabilizeze piața comunitară. Ar trebui să se bazeze pe angajamentele luate în cadrul negocierilor comerciale multilaterale ale Rundei Uruguay.

(24)

Pentru a controla volumul comerțului de zahăr cu țările terțe, ar trebui să se instituie un sistem de licențe de export și import care să implice constituirea unei garanții de asigurare a efectuării efective a operațiunilor pentru care s-au emis licențele.

(25)

Pentru a supraveghea buna funcționare a acestui regim comercial, ar trebui prevăzute dispoziții de reglementare sau, în cazul în care situația pieței o impune, de interzicere a utilizării regimului de perfecționare activă.

(26)

Regimul de drepturi vamale permite renunțarea la orice măsură de protecție la frontierele exterioare ale Comunității. Este posibil ca, în condiții excepționale, piața internă și mecanismul tarifar să se dovedească insuficiente. În asemenea cazuri, pentru a nu lăsa piața comunitară în incapacitatea de a se apăra în fața perturbărilor ce ar putea astfel rezulta, Comunitatea ar trebui abilitată să adopte fără întârziere toate măsurile necesare. Aceste măsuri ar trebui să fie conforme cu obligațiile internaționale ale Comunității.

(27)

În mare parte, nivelurile drepturilor vamale aplicabile produselor agricole în conformitate cu acordurile OMC sunt stabilite în Tariful Vamal Comun. Cu toate acestea, pentru unele produse, care intră în domeniul de aplicare a prezentului regulament, introducerea mecanismelor complementare implică prevederea posibilității de a adopta derogări.

(28)

Pentru a evita sau contracara efectele prejudiciabile asupra pieței comunitare care ar putea fi rezultatul importurilor unor produse agricole, importul produselor în cauză ar trebui să facă obiectul achitării unui drept adițional, în cazul în care se îndeplinesc anumite condiții.

(29)

În anumite condiții, Comisiei ar trebui să i se confere puterea de a deschide și de a gestiona contingente tarifare care rezultă din acorduri internaționale încheiate în conformitate cu tratatul sau cu alte acte ale Consiliului.

(30)

Comunitatea a încheiat cu țări terțe mai multe acorduri cu privire la accesul preferențial pe piață, permițând acestor țări să exporte către Comunitate zahăr din trestie de zahăr, în condiții favorabile. Prin urmare, este necesară evaluarea nevoilor de zahăr ale rafinăriilor și, în anumite condiții, rezervarea licențelor de import pentru utilizatorii specializați de cantități importante de zahăr alb brut din trestie importat, cunoscute ca rafinării comunitare cu activitate permanentă.

(31)

Posibilitatea de a acorda exportului către țările terțe o restituire pe baza diferenței dintre prețurile practicate în Comunitate și pe piața mondială și în limitele prevăzute de angajamentele luate de Comunitatea Europeana în cadrul OMC ar trebui să mențină participarea Comunității la comerțul internațional cu zahăr. Exporturile care fac obiectul subvențiilor ar trebui supuse unor limite exprimate în termeni cantitativi și de cheltuieli bugetare.

(32)

La stabilirea restituirilor la export, ar trebui să se asigure respectarea limitelor exprimate valoric prin controlul plăților în cadrul regulamentului privind Fondul European de Orientare și Garantare Agricolă. Controlul poate fi facilitat prin impunerea unei stabiliri în prealabil a restituirilor la export, prevăzând, în același timp, în cazul restituirilor diferențiate, posibilitatea de a modifica destinația prevăzută în interiorul unei zone geografice în care se aplică o rată unică de restituire la export. În cazul schimbării destinației, ar trebui achitată restituirea la export aplicabilă destinației reale, fixându-i plafonul la valoarea aplicabilă destinației stabilite în prealabil.

(33)

Este important să se supravegheze respectarea limitelor cantitative cu ajutorul unui sistem de monitorizare fiabil și eficient. În acest scop, acordarea oricărei restituiri la export ar trebui să facă obiectul cerinței unei licențe de export. Restituirile la export ar trebui acordate în limitele disponibile, în funcție de situația specifică a fiecărui produs în cauză. Excepții de la această normă ar trebui acceptate numai în cazul produselor prelucrate care nu intră sub incidența anexei I la tratat și pentru care nu se aplică limitele exprimate în volum. Ar trebui menționată posibilitatea de derogare de la stricta respectare a normelor de gestionare, în cazul în care exporturile cu restituiri nu sunt susceptibile de a depăși limitele cantitative stabilite.

(34)

Buna funcționare a unei piețe unice care se bazează pe un sistem de prețuri comune ar fi compromisă de acordarea unor ajutoare naționale. Dispozițiile tratatului care reglementează ajutoarele de stat ar trebui deci aplicate produselor reglementate de prezenta organizare comună a pieței. Cu toate acestea, ar trebui autorizată acordarea unor ajutoare de stat în vederea atenuării efectelor pe care reforma din sectorul zahărului ar trebui să le producă în anumite circumstanțe.

(35)

În statele membre care se confruntă cu o reducere sensibilă a cotelor de zahăr, producătorii de sfeclă de zahăr vor întâmpina probleme de adaptare deosebit de importante. În asemenea cazuri, ajutorul tranzitoriu acordat de Comunitate producătorilor de sfeclă de zahăr nu va fi suficient pentru rezolvarea tuturor dificultăților. Prin urmare, statele membre care și-au redus cota cu mai mult de 50 % ar trebui autorizate să acorde producătorilor de sfeclă de zahăr un ajutor de stat pe durata punerii în aplicare a ajutorului tranzitoriu acordat de Comunitate. Pentru a evita ca statele membre să acorde un ajutor de stat care depășește nevoile producătorilor de sfeclă de zahăr, stabilirea sumei totale a respectivului ajutor de stat ar trebui supusă spre aprobare Comisiei, cu excepția cazului Italiei, caz în care se poate estima că cei mai productivi producători de sfeclă de zahăr vor avea nevoie, pentru a se adapta condițiilor pieței după reformă, de maximum 11 EUR per tonă de sfeclă de zahăr produsă. Pe de altă parte, ținând seama de problemele specifice care ar putea apare în Italia, ar trebui prevăzute dispoziții care să permită producătorilor de sfeclă de zahăr să beneficieze direct sau indirect de ajutoarele de stat acordate.

(36)

În Finlanda, cultura sfeclei se supune unor condiții geografice și climatice specifice al căror efect defavorabil se va adăuga la efectele generale ale reformei din sectorul zahărului. De aceea, ar trebui ca respectivul stat membru să fie autorizat să acorde, în mod permanent producătorilor săi de sfeclă, un ajutor de stat corespunzător.

(37)

Ar trebui să se prevadă că se pot lua măsuri, în cazul în care o creștere sau scădere considerabilă a prețurilor perturbă sau amenință sa perturbe pieța comunitară. Măsurile în cauză pot implica deschiderea unui contingent cu drept redus pentru importurile de zahăr provenind de pe piața mondială pentru perioada necesară.

(38)

Dată fiind evoluția constantă a pieței comune a zahărului, statele membre și Comisia ar trebui să își comunice reciproc orice informație utilă.

(39)

Ar trebui adoptate măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentului regulament în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a procedurilor de exercitare a competențelor de executare conferite Comisiei (5).

(40)

Comisia ar trebui autorizată să adopte măsurile necesare pentru rezolvarea în caz de urgență a problemelor specifice de ordin practic.

(41)

Prin caracteristicile sale, producția de zahăr din regiunile ultraperiferice se distinge de cea din celelalte regiuni ale Comunității. Prin urmare, ar trebui alocat un sprijin financiar acestui sector acordând resurse exploatanților agricoli din aceste regiuni după intrarea în vigoare a programelor de sprijin pentru producțiile locale, programe elaborate de statele membre în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 247/2006 al Consiliului din 30 ianuarie 2006 privind măsurile specifice din domeniul agriculturii în favoarea regiunilor ultraperiferice ale Uniunii (6). Din același motiv, Franța ar trebui autorizată să acorde regiunilor sale ultraperiferice un ajutor de stat cu o valoare fixă.

(42)

Cheltuielile suportate de statele membre ca urmare a obligațiilor ce le revin în temeiul prezentului regulament ar trebui finanțate de Comunitate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1258/1999 al Consiliului din 17 mai 1999 privind finanțarea politicii agricole comune (7) și, de la 1 ianuarie 2007, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 al Consiliului din 21 iunie 2005 privind finanțarea politicii agricole comune.

(43)

Trecerea de la dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 1260/2001 la cele cuprinse în prezentul regulament, trecerea de la situația pieței din anul de comercializare 2005/2006 la cea din anul de comercializare 2006/2007, precum și respectarea de către Comunitate a obligațiilor internaționale privind zahărul C menționat la articolul 13 din Regulamentul (CE) nr. 1260/2001 pot crea dificultăți care nu sunt anticipate prin prezentul regulament. Pentru a face față acestor dificultăți, Comisia ar trebui abilitată să adopte măsuri tranzitorii,

1.

„zaharuri albe”, zaharuri nearomatizate, fără adaos de coloranți sau de alte substanțe care conțin, în stare uscată, în greutate determinată în conformitate cu metoda polarimetrică, zaharoză în proporție de cel puțin 99,5 %;

2.

„zaharuri brute”, zaharuri nearomatizate, fără adaos de coloranți sau de alte substanțe care conțin zaharoză, în stare uscată, în greutate determinată în conformitate cu metoda polarimetrică, într-o proporție mai mică de 99,5 %;

3.

„izoglucoză”, produsul obținut din glucoză sau din polimerii acesteia, cu un conținut în greutate, în stare uscată, de cel puțin 10 % fructoză;

4.

„sirop de inulină”, produsul se obține imediat după hidroliza inulinei sau a oligofructozelor, cu un conținut de fructoză în greutate, în stare uscată, de cel puțin 10 % sub formă liberă sau sub formă de zaharoză, exprimat în echivalent zahăr/izoglucoză. Pentru a evita restricțiile de pe piața produselor cu capacitate redusă de îndulcire, fabricate de operatorii de prelucrare a fibrelor de inulină, cărora nu li se aplică respectiva cotă pentru siropul de inulină, prezenta definiție poate fi modificată în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 39 alineatul (2);

5.

„zahăr căruia i se aplică o cotă”, „izoglucoză căreia i se aplică o cotă” și „sirop de inulină căruia i se aplică o cotă”, orice cantitate de zahăr, izoglucoză sau sirop de inulină produsă pentru un anumit an de comercializare, în limita cotei întreprinderii în cauză;

6.

„zahăr industrial”, orice cantitate de zahăr produsă pentru un anumit an de comercializare și care depășește cantitatea de zahăr prevăzută la punctul 5, destinată fabricării de către sector a unuia dintre produsele enumerate la articolul 13 alineatul (2);

7.

„izoglucoză industrială” și „sirop de inulină industrial”, orice cantitate de izoglucoză sau de sirop de inulină produsă pentru un anumit an de comercializare, destinată fabricării de către sector a unuia dintre produsele enumerate la articolul 13 alineatul (2);

8.

„zahăr excedentar”, „izoglucoză excedentară” și „sirop de inulină excedentar”, orice cantitate de zahăr, izoglucoză sau sirop de inulină produsă pentru un anumit an de comercializare, care depășește cantitățile menționate la punctele 5, 6 și 7;

9.

„sfeclă de zahăr căreia i se aplică o cotă”, orice sfeclă de zahăr prelucrată în zahăr căruia i se aplică o cotă;

10.

„contract de livrare”, contract încheiat între vânzător și întreprindere în scopul livrării sfeclei de zahăr destinate fabricării zahărului;

11.

„acord sectorial”:

12.

„zahăr ACP/India”, zahărul încadrat la codul NC 1701, originar din statele menționate în anexa VI și importat în Comunitate în temeiul:

13.

„rafinărie cu activitate permanentă”, o unitate de producție:

(a)

631,9 EUR per tonă pentru fiecare dintre anii de comercializare 2006/2007 și 2007/2008;

(b)

541,5 EUR per tonă pentru anul de comercializare 2008/2009;

(c)

404,4 EUR per tonă din anul de comercializare 2009/2010.

(a)

496,8 EUR per tonă pentru fiecare dintre anii de comercializare 2006/2007 și 2007/2008;

(b)

448,8 EUR per tonă pentru anul de comercializare 2008/2009;

(c)

335,2 EUR per tonă din anul de comercializare 2009/2010.

(a)

32,86 EUR per tonă pentru anul de comercializare 2006/2007;

(b)

29,78 EUR per tonă pentru anul de comercializare 2007/2008;

(c)

27,83 EUR per tonă pentru anul de comercializare 2008/2009;

(d)

26,29 EUR per tonă din anul de comercializare 2009/2010.

—

zahăr căruia i se aplică o cotă;

—

zahăr peste cote.

(a)

cantitățile de sfeclă menționate la alineatul (3) prima liniuță, pentru care a încheiat contracte de livrare anterioare însămânțărilor, precum și conținutul de zahăr pe baza căruia s-au întocmit aceste contracte;

(b)

randamentul corespondent estimat.

—

până la 25 % pentru anii de comercializare 2006/2007 și 2007/2008, respectând libertatea întreprinderilor de a participa la mecanismele prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 320/2006

și

—

până la 10 % pentru anul de comercializare 2008/2009 și anii următori.

(a)

utilizat pentru fabricarea unor produse enumerate la articolul 13;

(b)

reportat în anul de comercializare următor, în contul producției căreia i se aplică o cotă a anului respectiv, în conformitate cu articolul 14;

(c)

utilizat în scopul regimului de aprovizionare specific prevăzut pentru regiunile ultraperiferice, în conformitate cu titlul II din Regulamentul (CE) nr. 247/2006

sau

(d)

exportat în limitele cantitative stabilite în conformitate cu procedura menționată la articolul 39 alineatul (2), cu respectarea angajamentelor care decurg din acordurile încheiate în temeiul articolului 300 din tratat.

(a)

în cazul în care fac obiectul unui contract de livrare încheiat înainte de sfârșitul anului de comercializare între un producător și un utilizator care au obținut, ambii, autorizația prevăzută la articolul 17;

și

(b)

în cazul în care se livrează utilizatorului până la 30 noiembrie din anul de comercializare următor.

(a)

bioetanol, alcool, rom, drojdii active, cantități de siropuri tartinabile și de siropuri ce trebuie prelucrate ca „Rinse appelstroop”;

(b)

unele produse industriale fără zahăr, dar a căror fabricare necesită utilizarea zahărului, izoglucozei sau a siropului de inulină;

(c)

unele produse din industria chimică sau farmaceutică, produse care conțin zahăr, izoglucoză sau sirop de inulină.

(a)

informează statul membru în cauză până la data stabilită de respectivul stat membru:

(b)

se angajează să depoziteze, pe propria cheltuială, cantitățile reportate până la sfârșitul anului de comercializare în curs.

(a)

de zahăr excedentar, de izoglucoză excedentară sau de sirop de inulină excedentar produse pe parcursul unui an de comercializare, cu excepția cantităților reportate la anul de comercializare următor, în contul producției căreia i se aplică o cotă a anului respectiv și depozitate în conformitate cu articolul 14 și a cantităților prevăzute la articolul 12 literele (c) și (d);

(b)

de zahăr industrial, de izoglucoză industrială sau de sirop de inulină industrial pentru care nu s-a adus, în conformitate cu un termen ce urmează să fie stabilit, nici o probă de utilizare a acestora la unul din produsele prevăzute la articolul 13 alineatul (2);

(c)

de zahăr, de izoglucoză și de sirop de inulină retrase de pe piață în conformitate cu articolul 19 și pentru care nu se respectă obligațiile prevăzute la articolul 19 alineatul (3).

(a)

să își demonstreze capacitatea profesională în domeniul producției;

(b)

să accepte furnizarea tuturor informațiile necesare și să se supună unor controale aferente prezentului regulament;

(c)

să nu facă obiectul unei suspendări sau unei retrageri a autorizației.

(a)

cantitățile de sfeclă sau de trestie de zahăr pentru care s-a încheiat un contract de livrare, precum și randamentele corespunzătoare estimate de sfeclă sau trestie și de zahăr per hectar;

(b)

datele privind livrările planificate și efective de sfeclă de zahăr, de trestie de zahăr și de zahăr brut, precum și privind producția de zahăr și stadiul stocurilor de zahăr;

(c)

cantitățile de zahăr alb vândute, prețurile și condițiile aferente.

—

să fi fost produs în conformitate cu cotele și fabricat din sfeclă sau trestie recoltate în Comunitate;

—

să fi făcut obiectul unui contract de depozitare încheiat între vânzător și agenția de intervenție.

(a)

pot vinde zahărul la un preț egal sau mai mic decât prețul de referință prevăzut la primul paragraf, în cazul în care zahărul este destinat:

(b)

trebuie să pună zahărul brut pe care îl dețin, în scopul consumului uman pe piața internă a Comunității, la dispoziția asociațiilor de binefacere – recunoscute de respectivul stat membru sau, în cazul în care Comisia nu a acordat nici o recunoaștere unor astfel de asociații în statul membru menționat anterior – la un preț mai mic decât prețul de intervenție aplicabil sau gratuit pentru a fi distribuit în cadrul unor operațiuni separate de acordare a ajutorului în caz de urgență.

—

zahăr excedentar, izoglucoză excedentară sau sirop de inulină excedentar susceptibil(ă) de a se transforma în zahăr industrial, izoglucoză industrială sau sirop industrial de inulină

sau

—

o producție căreia i se aplică niște cote temporare, din care o parte poate fi rezervată exportului în temeiul angajamentelor Comunității care decurg din acorduri încheiate în conformitate cu articolul 300 din tratat.

(a)

perceperea oricărei taxe cu efect echivalent unui drept vamal;

(b)

aplicarea oricărei restricții cantitative sau măsuri cu efect echivalent.

—

zahăr brut destinat rafinării încadrat la codurile NC 1701 11 10 și 1701 12 10;

—

melase încadrate la codul NC 1703.

(a)

o metodă bazată pe ordinea cronologică de introducere a cererilor (pe baza principiului „primul venit, primul servit”);

(b)

o metodă de repartizare în mod proporțional cu cantitățile solicitate la introducerea cererilor (pe baza metodei numite „examen simultan”);

(c)

o metodă bazată pe luarea în considerare a tendințelor comerciale tradiționale (pe baza metodei numite „tradiționali/noii veniți”).

—

296 627 tone Franței;

—

291 633 tone Portugaliei;

—

19 585 tone Sloveniei;

—

59 925 tone Finlandei;

—

1 128 581 tone Regatului Unit.

(a)

cu 50 000 tone în cursul anului de comercializare 2007/2008 și cu 100 000 tone de la începutul anului de comercializare 2008/2009. Cantitățile respective sunt puse la dispoziția Italiei doar pentru anul de comercializare 2007/2008 și 2008/2009;

(b)

cu 30 000 tone de la începutul anului de comercializare 2006/2007 și cu 35 000 tone suplimentare de la începutul anului de comercializare în cursul căruia cota de zahăr a fost redusă cu cel puțin 50 %.

(a)

din țări mai puțin dezvoltate în conformitate cu regimul prevăzut la articolele 12 și 13 din Regulamentul (CE) nr. 980/2005;

(b)

din statele enumerate în anexa VI la prezentul regulament pentru cantitatea complementară menționată la articolul 29 alineatul (4).

(a)

restituirea aplicabilă exporturilor de produse încadrate la codul NC 1702 30 91;

(b)

restituirea aplicabilă exporturilor de produse menționate la articolul 1 alineatul (1) litera (c);

(c)

aspectele economice ale exporturilor în cauză.

(a)

cea mai adaptată naturii produsului și situației pieței în cauză, permițând cea mai eficientă utilizare a resurselor disponibile, ținând seama de eficacitatea și structura exporturilor Comunității, fără a crea discriminări între exportatorii implicați și, în special, între micii și marii operatori;

(b)

care este, din punct de vedere administrativ, cea mai puțin dificilă pentru operatori, ținând seama de cerințele gestiunii.

(a)

periodice;

(b)

prin licitație, pentru produsele pentru care procedura respectivă a fost prevăzută în trecut.

(a)

la destinația indicată pe licență

sau

(b)

după caz, la destinația reală, în cazul în care aceasta diferă de destinația indicată pe licență, caz în care suma aplicabilă nu poate depăși suma aplicabilă destinației indicate pe licență.

—

s-au luat toate măsurile prevăzute de celelalte articole din prezentul regulament

și

—

situația riscă să continue să perturbe piața sau să amenințe cu perturbarea pieței,

(a)

normele de aplicare a articolelor 3-(6), în special cele privind majorările și reducerile aplicate, în cazul diferenței de calitate față de calitatea standard, prețului de referință prevăzut la articolul 3 alineatul (3) și prețului minim prevăzut la articolul 5 alineatul (3);

(b)

normele de aplicare a articolelor 7-10;

(c)

normele de aplicare a articolelor 12, 13, 14 și 15 și, în special, condițiile de alocare a restituirilor la producție, valorile restituirilor respective și cantitățile eligibile;

(d)

normele privind stabilirea și comunicarea sumelor prevăzute la articolele 8, 15 și 16;

(e)

normele de aplicare a articolelor 26, 27 și 28, care pot include, în special:

(f)

normele de aplicare a articolelor 36 și 38;

(g)

normele de aplicare a dispozițiilor titlului III capitolul 3, care pot include, în special:

(a)

criteriile pe care întreprinderile producătoare de zahăr trebuie să le aplice la distribuirea, între vânzătorii de sfeclă, a cantităților de sfeclă pentru care ar trebui încheiate contracte de livrare anterior însămânțărilor, prevăzute la articolul 6 alineatul (4);

(b)

modificările anexelor I și II;

(c)

o derogare de la datele stabilite la articolul 14 alineatul (2);

(d)

normele de aplicare a articolelor 16-19, în special:

(e)

normele de aplicare a derogării prevăzute la articolul 23 alineatul (1);

(f)

normele de aplicare a articolelor 29 și 30 și, în special, cele privind respectarea acordurilor internaționale:

(g)

măsurile în conformitate cu articolul 37.

1.

La articolul 16, se adaugă următorul alineat:

„(3)   Franța poate acorda sectorului zahărului din regiunile ultraperiferice franceze un ajutor de până la 60 milioane EUR pentru anul de comercializare 2005/2006 și până la 90 milioane EUR pentru anii de comercializare 2006/2007 și următorii.

Articolele 87, 88 și 89 din tratat nu se aplică la ajutorul prevăzut la prezentul alineat.

Franța informează Comisia în termen de treizeci de zile de la sfârșitul fiecărui an de comercializare cu privire la valoarea ajutorului efectiv acordată.”;

2.

La articolul 23, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2)   Comunitatea finanțează măsurile prevăzute la titlurile II și III din prezentul regulament până la o sumă anuală maximă egală cu:

(a)

facilitarea tranziției de la situația pieței în cursul anului de comercializare 2005/2006 la anul de comercializare 2006/2007, în special, reducând cantitatea care poate fi produsă în conformitate cu cotele și pentru facilitarea tranziției de la dispozițiile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1260/2001 la cele stabilite prin prezentul regulament

și

(b)

asigurarea respectării de către Comunitate a obligațiilor sale internaționale cu privire la zahărul C prevăzut la articolul 13 din Regulamentul (CE) nr. 1260/2001 evitând orice dezorganizare a pieței zahărului în Comunitate.

(a)

calitate bună, originală și comercială;

(b)

16 % conținut zahăr la recepție.

1.

Zahărul alb de calitate standard are următoarele caracteristici:

2.

Un punct corespunde:

3.

Metodele utilizate pentru determinarea elementelor prevăzute la punctul 1 sunt aceleași cu cele utilizate pentru determinarea acestor elemente în cadrul măsurilor de intervenție.

1.

Zahărul brut de calitate standard este un zahăr cu un randament de zahăr alb de 92 %.

2.

Randamentul zahărului brut din sfeclă se calculează scăzând din gradul de polarizare a zahărului respectiv:

3.

Randamentul zahărului brut din trestie de zahăr se calculează scăzând 100 din dublul gradului de polarizare al zahărului în cauză.

(a)

întreprinderile producătoare de zahăr (denumite în continuare „producători”)

și

(b)

vânzătorii de sfeclă (denumiți în continuare „vânzători”).

1.

Contractele de livrare sunt încheiate în scris și pentru o cantitate determinată de sfeclă căreia i se aplică o cotă.

2.

Contractele de livrare precizează dacă se poate furniza o cantitate suplimentară de sfeclă și în ce condiții.

1.

Contractele de livrare stabilesc prețurile de achiziție pentru cantitățile de sfeclă prevăzute la articolul 6 alineatul (3) prima liniuță și, după caz, a doua liniuță. În cazul cantităților prevăzute la articolul 6 alineatul (3) prima liniuță, prețurile nu pot fi mai mici decât prețul minim al sfeclei reglementate de cote, prevăzut la articolul 5 alineatul (1).

2.

Contractele de livrare prevăd, pentru sfeclă, un conținut de zahăr determinat. Ele conțin un barem de conversie care indică diferitele conținuturi de zahăr și coeficienții folosiți pentru a converti cantitățile de sfeclă furnizate în cantități ce corespund conținutului de zahăr menționat în contractul de livrare.

Baremul se stabilește pe baza randamentelor ce corespund diferitelor conținuturi de zahăr.

3.

În cazul în care un vânzător a încheiat cu un producător un contract de livrare pentru sfecla prevăzută la articolul 6 alineatul (3) prima liniuță, toate livrările vânzătorului în cauză, convertite în conformitate cu alineatul (2) de la prezentul punct, se consideră livrări în sensul articolului 6 alineatul (3) prima liniuță, până la cantitatea de sfeclă specificată în contractul de livrare.

4.

Producătorii care fabrică o cantitate de zahăr mai mică decât cantitatea lor de sfeclă căreia i se aplică o cotă pentru care au încheiat, anterior însămânțărilor, contracte de livrare în conformitate cu dispozițiile articolului 6 alineatul (3) prima liniuță, distribuie între vânzătorii cu care au încheiat, anterior însămânțărilor, contracte de livrare în sensul articolului 6 alineatul (3) prima liniuță, cantitatea de sfeclă care corespunde producției suplimentare până la atingerea cotei lor.

Un acord sectorial poate deroga de la prezenta dispoziție.

1.

Contractele de livrare stabilesc dispoziții privind durata normală a livrărilor de sfeclă și eșalonarea lor în timp.

2.

Dispozițiile prevăzute la alineatul (1) sunt cele aplicate pe durata anului de comercializare precedent, ținând seama de nivelul producției reale; un acord sectorial poate deroga de la prezenta dispoziție.

1.

Contractele de livrare specifică centrele de colectare a sfeclei.

2.

În cazul în care vânzătorul și producătorul au încheiat deja un contract de livrare pentru anul de comercializare precedent, centrele de colectare convenite pentru livrările din cadrul respectivului an rămân valabile. Un acord sectorial poate deroga de la prezenta dispoziție.

3.

În contractele de livrare se prevede că cheltuielile de încărcare și transport de la centrele de colectare sunt responsabilitatea producătorului sub rezerva convențiilor specifice care respectă normele sau uzanțele locale în vigoare până în anul de comercializare precedent.

4.

Cu toate acestea, în cazul în care, în Danemarca, Grecia, Spania, Irlanda, Portugalia, Finlanda și Regatul Unit, sfecla este livrată franco fabrica de zahăr, contractele de livrare prevăd o participare a producătorului la cheltuielile de încărcare și transport și le determină procentul sau sumele.

1.

Contractele de livrare specifică locurile de recepție a sfeclei.

2.

În cazul în care vânzătorul și producătorul au încheiat deja un contract de livrare pentru anul de comercializare precedent, locurile de recepție convenite pentru livrări pe durata respectivului an rămân valabile. Un acord sectorial poate deroga de la prezenta dispoziție.

1.

Contractele de livrare prevăd determinarea conținutului de zahăr prin metoda polarimetrică. La recepție, se prelevează un eșantion de sfeclă.

2.

Un acord sectorial poate prevedea un alt stadiu de prelevare a eșantioanelor. În acest caz, contractul de livrare prevede o corecție pentru compensarea unei posibile micșorări a conținutului de zahăr între momentul recepției și cel al prelevării eșantionului.

(a)

concomitent, de către producător și organizația profesională a producătorilor de sfeclă, în cazul în care se prevede printr-un acord sectorial;

(b)

de către producător, sub supravegherea organizației profesionale a producătorilor de sfeclă;

(c)

de către producător, sub supravegherea unui expert desemnat de statul membru în cauză cu condiția ca vânzătorul să suporte cheltuielile.

1.

Pentru întreaga cantitate de sfeclă livrată, contractele de livrare prevăd respectarea de către producător a uneia sau mai multora dintre obligațiile următoare:

În cazul în care unele părți din întreaga cantitate de sfeclă livrată trebuie tratate diferit, contractul de livrare impune mai multe obligații prevăzute la primul paragraf.

2.

Un acord sectorial poate prevedea livrarea pulpei la un stadiu diferit de cel menționat la alineatul (1) literele (a), (b) și (c).

1.

Contractele de livrare stabilesc termene de achitare a unor posibile avansuri și a prețului de achiziție a sfeclei.

2.

Termenele prevăzute la alineatul (1) sunt cele valabile pe durata anului de comercializare precedent. Un acord sectorial poate deroga de la prezenta dispoziție.

1.

Acordurile sectoriale menționate la articolul 2 punctul 11 litera (b) prevăd o clauză de arbitraj.

2.

În cazul în care acordurile sectoriale la nivel comunitar, regional sau local menționează normele privind materiile care fac obiectul prezentului regulament sau conțin dispoziții care reglementează alte materii, dispozițiile și efectele în cauză nu pot fi contrare prezentei anexe.

3.

Acordurile prevăzute la alineatul (2) se referă, în special, la:

(a)

„fuziune de întreprinderi”, reuniunea a două sau mai multe întreprinderi într-o singură întreprindere;

(b)

„transferul unei întreprinderi”, transferul sau absorbția patrimoniului unei întreprinderi beneficiare de cote la profitul uneia sau mai multor întreprinderi;

(c)

„transferul unei fabrici”, transferul de proprietate a unei unități tehnice cuprinzând toată instalația necesară fabricării produsului în cauză uneia sau mai multor întreprinderi, antrenând absorbția parțială sau totală a producției întreprinderii care transferă proprietatea;

(d)

„închirierea unei fabrici”, contractul de închiriere a unei unități tehnice cuprinzând toată instalația necesară fabricării zahărului în vederea exploatării sale, încheiat pe o durată de cel puțin trei ani de comercializare consecutivi și pe care părțile se obligă să nu îl rezilieze înainte de termenul celui de-al treilea an de comercializare, cu o întreprindere amplasată în statul membru unde se află fabrica respectivă, în cazul în care, după intrarea în vigoare a închirierii, întreprinderea care ia în chirie fabrica în cauză poate fi considerată, pentru întreaga producție, o singură întreprindere producătoare de zahăr.

1.

În cazul fuziunii sau al transferului întreprinderilor producătoare de zahăr sau în cazul transferului fabricilor producătoare de zahăr, cotele se modifică, fără a aduce atingere alineatului (2), după cum urmează:

2.

În cazul în care o parte dintre producătorii de sfeclă sau de trestie de zahăr afectați direct de una dintre operațiunile prevăzute la alineatul (1) își manifestă în mod expres voința de a livra sfecla sau trestia unei întreprinderi producătoare de zahăr care nu ia parte la astfel de operațiuni, statul membru poate efectua atribuirea în funcție de volumul de producție absorbit de întreprinderea la care intenționează să livreze sfecla sau trestia.

3.

În cazul încetării activităților în condiții diferite de cele prevăzute la alineatul (1):

statul membru poate atribui partea cotelor afectate de încetarea activității respective uneia sau mai multor întreprinderi producătoare de zahăr.

În cazul prevăzut la primul paragraf litera (b), statul membru poate, de asemenea, în cazul în care o parte dintre producătorii implicați își manifestă în mod expres voința de a livra sfecla sau trestia de zahăr unei anumite întreprinderi producătoare de zahăr, să atribuie partea cotelor ce corespunde sfeclei sau trestiei de zahăr în cauză întreprinderii căreia intenționează să îi livreze produsele.

4.

În cazul în care se recurge la derogarea menționată la articolul 6 alineatul (6), statul membru respectiv poate solicita producătorilor de sfeclă și întreprinderilor producătoare de zahăr afectate de derogarea menționată anterior să prevadă în acordurile lor sectoriale clauze specifice în vederea aplicării de către statul membru în cauză a dispozițiilor alineatelor (2) și (3) de la prezentul punct.

5.

În cazul închirierii unei fabrici care aparține unei întreprinderi producătoare de zahăr, statul membru poate reduce cota întreprinderii care oferă această fabrică pentru închiriere și poate atribui partea de cotă micșorată întreprinderii care închiriază fabrica pentru a produce zahăr.

În cazul în care închirierea se întrerupe în timpul celor trei ani de comercializare, perioadă prevăzută la punctul (I) litera (d), statul membru anulează retroactiv adaptarea cotelor efectuată în temeiul primului alineat de la prezentul punct, de la data la care închirierea a intrat în vigoare. Cu toate acestea, în cazul în care închirierea ia sfârșit din motiv de forță majoră, statul membru nu are obligația să anuleze adaptarea.

6.

În cazul în care o întreprindere producătoare de zahăr nu mai este în măsură să garanteze respectarea obligațiilor care decurg din regulamentul comunitar privind producătorii de sfeclă sau de trestie de zahăr în cauză, iar această situație s-a constatat de autoritățile competente ale statului membru respectiv, acesta din urmă poate atribui, pentru unul sau mai mulți ani de comercializare, partea de cote aferentă uneia sau mai multor întreprinderi producătoare de zahăr în mod proporțional cu volumul de producție absorbit.

7.

În cazul în care un stat membru atribuie unei întreprinderi producătoare de zahăr garanții de preț și de comercializare pentru prelucrarea sfeclei de zahăr în alcool etilic, statul respectiv poate atribui, în acord cu întreprinderea respectivă și producătorii de sfeclă în cauză, pentru unul sau mai mulți ani de comercializare, total sau parțial, cote de producție de zahăr uneia sau mai multor întreprinderi.

(a)

interesul fiecăreia dintre părțile implicate se ia în considerare;

(b)

statul membru în cauză consideră că aceste măsuri sunt de natură să amelioreze structura sectoarelor de producție a sfeclei sau a trestiei și a fabricării zahărului;

(c)

se referă la întreprinderi stabilite pe teritoriul pentru care cota se stabilește în anexa III.

Barbados

Belize

Côte d'Ivoire

Republica Congo

Fiji

Guyana

India

Jamaica

Kenya

Madagascar

Malawi

Mauritius

Mozambic

Saint Kitts și Nevis-Anguilla

Surinam

Swaziland

Tanzania

Trinidad și Tobago

Uganda

Zambia

Zimbabwe